Editorial de Mădălin Necșuțu
Criza din Kazahstan ar putea să îi convingă pe moldoveni, odată pentru totdeauna, că modelul propus în spațiul dominat de Rusia este unul falimentar și că trebuie să înceteze să oscileze între „vectorul estic” și cel occidental
Vectorul estic vs vectorul vestic
Republica Moldova a pendulat, în cei circa 30 de ani de la independența sa față de URSS, între așa-numiții vectori geopolitici – estic și occidental. Acest lucru a însemnat că politicienii de la Chișinău au propus fie o mai mare apropiere de Moscova și o integrare în construcțiile pe care aceasta le propune în spațiul ex-sovietic, fie o orientare spre Occident, care implică în special adoptarea modelului european, cu perspectiva unei viitoare integrări europene. Prima variantă a fost și este susținută de partide de stânga care descind, direct sau indirect, din Partidul Comunist – agrarieni, comuniștii lui Voronin, socialiștii lui Dodon etc. Pentru a doua opțiune au pledat formațiuni pro-europene dar și unele pro-românești.
O serie de crize care au avut loc în spațiul ex-sovietic în ultimii ani au arătat însă ce înseamnă modelul estic – regimuri autoritare incapabile să asigure prosperitatea cetățenilor lor, ceea ce a dus la tensiuni sociale și politice, reprimarea dură a mișcărilor de contestare, intervenția brutală a Rusiei atunci când și-a simțit amenințată poziția. Modelul estic s-a văzut în războaiele din Georgia și Ucraina, reprimarea protestelor și persecutarea opozanților, societății civile și presei independente în Belarus și în Rusia, iar cel mai recent în violențele din Kazahstan.
Dacă modelul occidental propune și oferă un proiect politic ce pune accentual pe reforme democratice și statul de drept, dublat de o economie de piață, ceea ce s-a întâmplat în Kazahstan arată ce presupune un model dictatorial bazat pe controlul statului asupra pieței și inechitate socială privind distribuția bunăstării.
Chiar dacă țara se află pe locuri fruntașe în topul țărilor din lume în materie de petrol, gaze naturale și minereuri rare, distribuția bogăției în Kazahstan este împărțită inechitabil, pe model sovietic, între clanuri foarte bogate și restul populației. Este relevant că, în ciuda resurselor bogate ale Kazahstanului, net peste cele pe care le are Republica Moldova, salariul mediu în prima țară, de 508 euro, nu este semnificativ mai mai mare decât în cea de-a doua, 450 de euro.
Citește articolul integral AICI