Președintele belarus Alexander Lukașenko a reaprins în această săptămână temerile că armata sa s-ar putea alătura forțelor rusești în războiul Moscovei împotriva Ucrainei, dar liderul autoritar pare reticent în a-și trimite trupele pe front, în ciuda presiunilor din partea Moscovei, notează Associated Press.
Rusia a folosit deja Belarusul, aliatul său de lungă durată, ca punct de pregătire pentru a trimite trupe și rachete în Ucraina. Analiștii spun că, dacă armata mică și lipsită de experiență a Belarusului se implică, trupele suplimentare ar putea ajuta Moscova să taie unele coridoare de transport cheie, dar probabil că nu ar spori semnificativ capacitățile președintelui rus Vladimir Putin pe câmpul de luptă.
„Armata belarusă este slabă și lipsită de motivație și nu este dispusă să lupte cu Ucraina, ceea ce înseamnă că Lukașenko va încerca să îi ofere lui Putin orice altceva decât soldați belaruși”, a declarat marți analistul militar ucrainean Oleh Zhdanov pentru The Associated Press.
Lukașenko către Putin: „Voi ajuta, dar nu voi lupta”
Lukașenko a anunțat luni că el și Putin au convenit să creeze o „grupare regională comună de trupe” și câteva mii de soldați ruși vor staționa în Belarus. Lukașenko nu a oferit detalii despre locul în care vor fi desfășurate trupele, iar motivele Rusiei nu au fost imediat clare, deși remarcile vin în contextul în care Moscova se străduiește să refacă trupele pierdute pe câmpul de luptă.
Lukașenko a mai spus că Kievul plănuiește să atace Belarusul – și a avertizat Ucraina să nu atace „nici măcar un metru din teritoriul nostru cu mâinile lor murdare”. Ministrul său al apărării, Viktor Khrenin, a avertizat, de asemenea, Ucraina să nu provoace Belarusul, spunând: „Nu vrem să ne luptăm” și subliniind, totuși, o zi mai târziu, că forța comună este pentru apărare.
Belarusul, ținut ostatic de Rusia
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a asigurat marți pe liderii Grupului celor șapte puteri industriale că Kievul nu plănuiește acțiuni militare împotriva Belarusului. El a spus că Moscova „încearcă să atragă direct Belarusul în acest război”.
Oleksiy Danilov, șeful Consiliului de Securitate Națională și Apărare al Ucrainei, a declarat marți la televiziunea ucraineană că Belarusul este „ținut ostatic de Rusia”.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat marți reporterilor de la sediul NATO din Bruxelles că Lukașenko „ar trebui să înceteze să mai ajute și să mai susțină eforturile de război ale Rusiei”.
Temerile legate de presiunea rusă asupra Belarusului nu sunt nefondate. Lukașenko, un lider autoritar, a condus Belarusul cu o mână de fier timp de 28 de ani, bazându-se în același timp pe sprijinul politic și economic al Rusiei.
Moscova a pompat miliarde de dolari pentru a consolida economia de tip sovietic controlată de stat a lui Lukașenko prin energie ieftină și împrumuturi. Iar în 2020, Kremlinul l-a ajutat pe Lukașenko să supraviețuiască celor mai mari proteste în masă din istoria țării, în urma unor alegeri prezidențiale pe care opoziția și Occidentul le-au denunțat ca fiind fraudate.
Lukașenko a susținut public atacul Rusiei asupra Ucrainei, atrăgând critici internaționale și sancțiuni împotriva Minskului. Cu toate acestea, Lukașenko a respins în mod repetat speculațiile potrivit cărora Belarus și-ar trimite propriii soldați pentru a lupta alături de Rusia.
„Nici elitele belaruse, nici populația nu sunt pregătite să participe la acest război de neînțeles”, a declarat pentru AP Valery Karbalevich, un analist independent belarus. Karbalevici a afirmat că Lukașenko încearcă să negocieze, oferindu-se să păstreze armele nucleare rusești pe teritoriul său și să creeze forța comună, făcând totodată aluzie la slăbiciuea propriei sale armate.
Cu toate acestea, armata lui Lukașenko este relativ mică – doar 45.000 de soldați, inclusiv recruți – și în mare parte lipsită de experiență. Armata belarusă organizează exerciții regulate, dar nu a mai participat la lupte din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
În cel mai bun caz, Minskul va putea desfășura 20.000 de soldați – soldați contractuali profesioniști, potrivit analistului militar ucrainean Zhdanov.
Înarmarea belarușilor poate provoca o nouă explozie internă
Lukașenko se confruntă, de asemenea, cu frustrarea publicului acasă, în condițiile în care belarușii resimt efectele sancțiunilor occidentale paralizante și ale inflației galopante, care este deja de două ori mai mare decât anul trecut.
„După protestele în masă din 2020, când sute de mii de oameni au cerut ca liderul belarus să demisioneze, Lukașenko se teme de înarmarea belarușilor. Poate provoca o altă explozie internă”, a declarat Karbalevici.
De asemenea, analistul militar belarus Alexander Alesin a spus că belarușii nu sunt pregătiți din punct de vedere mental să lupte cu ucrainenii.
„Spre deosebire de ruși, belarușii nu au absolut nicio ostilitate față de ucraineni și nu înțeleg rostul acestei operațiuni speciale. Acest lucru ar putea duce la refuzuri în masă de a se supune ordinelor de ucidere a ucrainenilor”, a spus el.