Ce urmărește noua campanie de dezinformare a Rusiei pe tema discuțiilor de pace în Ucraina
Rusia duce o campanie de dezinformare pe tema negocierile de pace în Ucraina în scopul de a obține concesii preventive din partea Occidentului în cazul reluării discuțiilor, constată Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).
„Oficialii ruși continuă să învinovățească în mod fals Ucraina și Occidentul pentru lipsa negocierilor de pace dintre Rusia și Ucraina, în pofida numeroaselor declarații publice din partea Rusiei care sugerează sau afirmă în mod explicit că nu este interesată de negocieri de pace de bună-credință”, afirmă analiștii de la ISW.
Această campanie de dezinformare survine pe fondul reluării declarațiilor Chinei și Turciei precum că ar fi interesate să faciliteze negocierile de pace între Rusia și Ucraina. Oficialii ruși nu fac decât să exploateze aceste declarații pentru a-și perpetua propriile narațiuni, apreciază ISW.
Viceministrul rus de Externe Mihail Galuzin s-a întâlnit pe 2 martie, la Moscova, cu reprezentantul special al Chinei pentru Afaceri Euroasiatice, Li Hui. Potrivit Moscovei, Galuzin și Hui au convenit că eventualele „reglementări (de pace, n. red.) nu vor fi conturate fără participarea Moscovei”.
Ministrul turc de Externe Hakan Fidan s-a întâlnit pe 1 martie, la Antalya, cu omologul său rus Serghei Lavrov. Ulterior, pe 3 martie, Fidan a cerut reluarea discuțiilor de încetare a focului, susținând că „este timpul să începem un dialog”.
Pe fondul acestor apeluri la dialog, oficialii ruși au susținut că Ucraina este de vină pentru amânarea procesului de pace deoarece refuză să discute cu Rusia.
De cealaltă parte, Ucraina a subliniat în repetate rânduri că orice discuții de pace ar trebui să fie purtate pe baza formulei sale de pace în 10 puncte, care prevede mai ales retragerea completă a trupelor ruse din Ucraina. Însă Moscova a respins această propunere.
Un document obținut de „Wall Street Journal” arată că Rusia a cerut în primele zile ale invaziei un angajament cu privire la neaderarea Ucrainei la NATO și micșorarea armatei sale, condiții ce ar lăsa-o vulnerabilă în cazul unei noi agresiuni rusești.
„Orice declarație a Rusiei care sugerează că este sau a fost întotdeauna interesată de negocieri de pace face parte foarte probabil din eforturi de a simula interes pentru a provoca concesii preventive de la occidentali cu privire la suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei” și pentru a da vina pe tabăra adversă în cazul în care nu îi iese planul, conchide ISW.
Potrivit ISW, negocierile de pace începute de Moscova și Kiev în primele zile ale invaziei au fost suspendate în iunie 2022. Apoi, după ce Vladimir Putin a anunțat anexarea a patru regiuni ucrainene la Rusia, Volodimir Zelenski a decis să nu mai aibă loc negocieri între Kiev și Moscova atâta timp cât Rusia va fi condusă de actualul lider de la Kremlin.