Lumea nu a devenit un loc mai sigur în ultimii cinci ani. Principalele amenințări externe la adresa securității Estoniei rămân aceleași. Rusia va continua să-și consolideze puterea militară în direcția europeană. În regiunea imediată a Estoniei, Letoniei și Lituaniei, echilibrul puterii militare este înclinat în favoarea Rusiei. De exemplu, niciun membru NATO din Europa nu are sisteme de rachete comparabile cu rachetele balistice cu rază scurtă de acțiune Iskander, pe care Rusia le-a plasat în apropierea granițelor estoniene și lituaniene.
La nivel global, există multe regiuni în care Rusia încearcă să-și stabilească interesele. În Orientul Mijlociu, dorința Rusiei de a-și extinde influența s-a soldat cu succes, iar acum scopul pincipal este de a deveni aici o putere.
Kremlinul nu a făcut nimic pentru a pune capăt conflictului armat din estul Ucrainei. În schimb, continuă să controleze conflictul, furnizând arme și folosind toate mijloacele disponibile pentru a opri integrarea europeană a Ucrainei. În mod similar, Rusia acționează și în cazul altor țări din „regiunea vecină”, intervenind în afacerile interne. Este vorba despre țări precum Belarus, Moldova, Georgia, Armenia și Azerbaidjan.
INFLUENȚA RUSIEI ÎN MOLDOVA CREȘTE
În schemele sale de extindere a influenței, Rusia a reușit în cazul Republicii Moldova, obstrucționându-i calea spre Occident. În 2019, influența Rusiei în Moldova a crescut semnificativ. Rusia a folosit și continuă să folosească un arsenal divers de instrumente de influență împotriva Moldovei: enclava separatistă a Transnistriei și amenințarea militară în consecință; operațiuni de manipulare și propagandă; presiunea economică și stimulentele economice.
Cel mai important instrument al Kremlinului în Moldova este, totuși, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PRSM), care are legături strânse cu Rusia. Deși liderul oficial al socialiștilor din Moldova este președintele Parlamentului Zinaida Greceanîi, liderul de facto al formațiunii este președintele țării, Igor Dodon. În timp ce PSRM a obținut puțin peste o treime în parlamentul de 101 deputați, în urma alegerilor parlamentare din februarie 2019, formarea unei coaliții funcționale a fost amânată cu câteva luni, după care a urmat un impas politic. ACUM, o alianță electorală pro-europeană care a ajuns în parlament ca o nouă forță, a exclus cooperarea cu fostul partid de guvernământ, Partidul Democrat din Moldova (PDM).
Trolling-ul online face parte din activitățile de zi cu zi ale serviciilor de informații ruse.
„Trolling-ul” are o schemă bine definită, creată pentru mai multe target-uri – într-o zi se publică în limba engleză, în altă zi, în spaniolă, după, într-o altă limbă și apoi în forumuri rusești. Toate publicațiile făcute sub diferite pseudonime sunt identice. Ei încep cu un text introductiv scurt (același text tradus cuvânt cu cuvânt), urmat de o fotografie a articolului fals. Acestea se încheie întotdeauna cu același rezumat – Moldova nu este pregătită pentru integrarea europeană care ar dăuna economiei europene. Link-urile sunt mai apoi distribuite în forumuri, după care pe platforme de social media atât din est cât și din vest, cum ar fi Odnoklassniki, MirTesen și Twitter.
Publicarea unei știri sub forma unei fotografii ca parte a unei publicații ar fi trebuit să provoace suspiciuni în rândul cititorilor. De obicei, ar trebui să fie indicat un link web la materialul la care se face referire, dar din moment ce nu există niciun articol real, acesta este publicat sub forma unei fotografii.
Raportul anual al Serviciului estonian de informații externe: https://www.valisluureamet.ee/pdf/raport-2020-en.pdf?fbclid=IwAR3Wfvv5twTvNUGGVNwATbk_A7PD4RkPItn0evYWt2sirCV_vdgUdCSI-WQ