Fizicianul român Silviu Gurlui a făcut o comparaţie între situaţia actuală de la centrala nucleară de la Zaporojie şi momentul accidentului de la Cernobîl, din 1986. Riscul unei catastrofe nucleare în urma unui incident care ar putea apărea la centrala nucleară de la Zaporojie, din Ucraina, a stârnit îngrijorare în rândul populaţiei vecine Ucrainei. Specialiştii spun însă că nu este cazul ca populația din vecinătate să fie îngrijorată, făcându-se inclusiv o comparaţie cu situaţia de la Cernobîl, din 1986.
Cercetătorul Silviu Gurlui, profesor de fizică la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, spune că informaţiile primite din Ucraina trebuie privite cu atenţie şi cu calm şi exclude din start că centrala nucleară de la Zaporojie ar putea provoca daune în întreaga Europa.
Pentru mai multe știri, urmărește și canalul nostru de TELEGRAM!
„Dacă ar fi aşa, nimeni nu scapă. Posibil însă, anumite tactici sau intervenţii militare să se producă, pentru a crea o anumită imagine, tensiune sau să capteze atenţia într-o parte, pentru a se câştiga o anumită influenţă. Este cert, e un obiectiv de care se poate profita pentru a se câştiga puncte. Totuşi comunitatea internaţională nu pare să fi ajuns acolo, să fie mediator independent, să intervină cu mijloace tehnice pentru a supraveghea, pentru a ţine funcţionarea centralei sub control superior”, a declarat profesorul Silviu Gurlui.
Acesta spune că este îngrijorat de soarta celor care se află în interiorul sau în jurul centralei din Zaporojie.
„Mă îngrijorează soarta operatorilor, a inginerilor, a muncitorilor, a cercetătorilor, a tuturor celor care stau şi asigură mentenanţa şi funcţionarea tuturor echipamentelor. Presiunea pe aceşti oameni este enormă. Sub presiune, mai ales când mai vezi şi praf de puşcă prin aer, e posibil să greşeşti. Şi îmi e teamă de greşeala lor şi mai puţin de gloanţele care şuieră prin văzduh. Urmăresc încontinuu nivelul radiaţiilor din zona externă centralei. Monitorizez la Iaşi, prin doi senzori, nivelul radiaţiilor de aici”, a mai declarat cercetătorul ieşean.
„De la Zaporojie până la Iaşi sunt 600 de kilometri. În cel mai rău scenariu, am avea la dispoziţie minimum 12 ore pentru a lua măsuri. Asta într-un scenariu de film, presupunând că s-ar produce un accident acolo. Senzorii prezintă mereu valori normale, însă spun toate astea pentru a linişti populaţia. Dacă ar fi un accident acolo, am fi la curent imediat, nu va fi ca în 1986, când am aflat cu toţii din greşeală, pentru că nişte cercetători din Suedia, la 1.100 kilometri de Cernobîl, făceau pe 28 aprilie nişte măsurători de rutină. Adică abia după două zile. Peste România trecuse atunci valul de radioactivitate şi am fost anunţaţi abia pe 2 mai. Azi nu se mai poate întâmpla acest lucru. Vom afla imediat prin senzorii de la sol, senzori vizibili pe internet. Eu sunt optimist, nu am nicio panică, însă sunt vigilent”, a completat Silviu Gurlui.
Când sunt necesare pastilele de iod
După ce ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, i-a îndemnat pe românii până în 40 de ani să ridice cât mai repede pastilele de iod de la medicii de familie, fizicianul ieşean a vorbit şi despre situaţiile în care acestea ar fi necesare.
„Pastilele de iodură de potasiu sunt necesare doar în caz de contaminare cu izotopi de iod radioactiv. Pentru celelalte tipuri de contaminare radioactivă nu au efect. Deci, când este un potential accident cu explozii de materiale radioactive, mai întâi vom afla ce radionuclizi avem, despre ce e vorba, apoi luăm măsurile adecvate. Doar persoanele cu deficit de iod sunt expuse riscului”, a mai declarat profesorul de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.
Europa încearcă să ţină sub control situaţia din Ucraina, iar secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut ca inspectorii internaţionali să aibă acces la centrala nucleară Zaporojie, după ce Ucraina şi Rusia s-au acuzat reciproc în weekend de bombardarea celei mai mari centrale atomice din Europa. Conform ultimelor informaţii transmise de către generalul rus Valeri Vasiliev, ruşii au minat centrala de la Zaporojie, pentru a se proteja de un eventual atac ucrainean.