Alexandr Stoianoglo, candidatul socialiștilor la prezidențiale are un istoric pe cât de „complex”, pe atât de controversat. Pe de o parte este fost membru al Alianței pentru Integrare Europeană și se declară un susținător al parcursului european al R. Moldova, chiar dacă a refuzat să voteze la referendumul privind aderarea țării la Uniunea Europeană. De cealaltă parte, se lansează în campania electorală pentru prezidențiale alegând ca simbol steaua partidului socialiștilor a lui Dodon care se declară un susținător înflăcărat al dictatorului de la Kremlin. Acest șir de evenimente ne duce pe o singură pistă logică: în toți acești ani, activitatea lui Stoianglo a fost dirijată din umbră, fără ca acesta să aibă prea multă libertate în acțiuni și decizii iată de ce acestea se bat cap în cap. Cine sunt „păpușarii” lui Stoianglo, aflați în continuare.
Stoianoglo, vizat în șase cauze penale
Numele candidatului PSRM la alegerile prezidențiale apare în șase cauze penale, cinci dintre ele fiind încă în examinare. În una dintre cauzele penale în care este cercetat, Stoianoglo este învinuit de procurori că „acționând în participație cu alte persoane, urmărind scopul încălcării inviolabilității vieții private a altor persoane şi divulgării datelor urmăririi penale, prin folosirea situației de serviciu, cu aportul altei persoane”, ar fi intrat în posesia unor corespondențe private ale fostului procuror-şef al Procuraturii Anticorupţie, Viorel Morari, informații ocrotite de lege şi care constituiau date ale urmăririi penale. Dosarul se află în instanță din vara anului 2022.
Din toamna anului 2022, pe masa magistraților a ajuns un alt dosar în care este cercetat Stoianoglo, acesta fiind învinuit de corupere pasivă pentru primirea de avantaje ilegale, abuz de serviciu în interesul unei organizații criminale, fals în declarații și, alături de procurorii suspendați din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), Elena Ceruța și Dumitru Raileanu – de eliberarea din detenție a controversatului om de afaceri Veaceslav Platon și renunțarea ilegală la acuzare.
La faza de urmărire penală se află două cauze penale, una – privind îmbogățirea ilicită și alta – privind depășirea atribuțiilor de serviciu. Stoianoglo a fost învinuit de îmbogățire ilicită în aprilie 2023. Despre cel de-al doilea dosar pentru depășirea atribuțiilor de serviciu acuzatorii de stat nu au oferit mai multe informații.
Doar în unul dintre dosarele expediate de PA a fost pronunțată sentința de către prima instanță, în februarie 2024, în cauza penală în care Stoianoglo a fost învinuit că și-a depășit atribuțiile de serviciu la eliberarea din funcție a procurorului Nicolae Chitoroagă, fapt ce ar fi prejudiciat bugetul Procuraturii Generale cu 160 de mii de lei. Acesta a fost achitat, împreună cu o fostă subalternă. Unul dintre cei trei judecători care au examinat cauza a formulat o opinie separată, indicând că acțiunile imputate ar fi trebuit să fie verificate sub prisma art. 329 din Codul penal – neglijență în serviciu. PA a contestat decizia.
O cauză penală a fost clasată – cea în privința acțiunilor pretins ilegale ale fostului procuror general Alexandr Stoianoglo, manifestate prin investigarea defectuoasă a urmăririi penale în cauza numită generic „expulzarea profesorilor turci”.
Relația PLATON-ică a lui Stoianoglo
Potrivit procurorilor Anticorupție, Platon și Stoianoglo s-ar fi întâlnit în fiecare zi de sâmbătă, după ce Stoianoglo, în calitate de procuror general, avea ședințele cu procurorii care investigau dosarele în privința lui Platon.
„Acest lucru este demonstrat de mai multe probe, inclusiv și de înscrisurile din agenda fostului procuror general”, susțin acuzatorii.
De asemenea, oamenii legii declară că dețin probe care demonstrează că soția procurorului general a fost înregistrată în calitate de beneficiară efectivă a întreprinderilor din Ucraina controlate de Platon.
Dosarul „Kuliok” și declarațiile „schimbătoare”
În 2020, Procuratura Generală sub conducerea lui Stoianoglo a refuzat să inițieze un dosar penal în cazul „kuliokului” propus de către Vladimir Plahotniuc lui Igor Dodon.
„Eu sunt convins că acolo erau bani. Dar una este ceea ce cred eu și cu totul altceva este să putem dovedi acest lucru. Noi dovezi nu avem” – astfel argumenta Stoianoglo motivul pentru care nu a fost inițiat un dosar pe această cauză.
Interesant este că Stoianoglo nu mai părea atât de „convins” de acest lucru în cadrul dezbaterii electorale. Întrebat de Maia Sandu ce era în kuliokul transmis lui Dodon de către Plahotniuc acesta s-a eschivat de la răspuns.
Dosarul „Kuliok” a fost redeschis după suspendarea lui Stoianoglo și se examinează la Curtea Supremă de Justiție.
„Proeuropenismul” lui Stoianoglo, spulberat de Dodon, cu trei zile înainte de alegeri
„Poziția noastră e că nu recunoaștem rezultatele referendumului constituțional. El din start a fost inutil, ilegal și nu poate servi drept bază pentru modificarea Constituției. Acest referendum a fost o șmecherie a Maiei Sandu, dar 54% dintre cetățenii din republică au votat împotrivă. Chiar și cu diaspora din UE, acest referendum nu a trecut. Cei 50,3%, cu care se laudă și pe care îi consideră suficienți pentru a modifica Constituția, au fost obținuți datorită celor 11 mii de voturi din SUA și Canada, unde secțiile s-au închis mult mai târziu. Au văzut de cât mai au nevoie și au adăugat cât le trebuia”, a spus Dodon.
Declarația lui Dodon se bate cap în cap cu afirmațiile lui Alexandr Stoianoglo din cadrul dezbaterii electorale cu Maia Sandu, atunci când îi cerea șefei statului semnarea unei declarații comune privind garantarea ireversibilității cursului de integrare europeană a R. Moldova.
Este imporant să menționăm că cele două fiice a lui Alexandr Stoianoglo eu studiat și muncesc în Uniunea Europeană, în timp ce tatăl lor a refuzat să voteze la referendumul pentru modificarea Constituției, prin care ar urma să fie consfințit parcursul european al țării.
Pro-rus cu cetățenie română
Mai mult, pro-rusul Stoianoglo deține cetățenie română, în contextul în care liderul PSRM, Igor Dodon, a criticat-o pe Maia Sandu pentru faptul că deține și ea cetățenia română, susținând că este „nonsens” ca președintele țării să aibă și cetățenia altui stat.