Colecționarii de cadavre. De ce caută voluntarii din grupul „Laleaua neagră” soldați ruși morți în Ucraina

0 113

Într-un sat pustiu din nordul Doneţkului, un grup de voluntari ucraineni care îşi spune „Laleaua neagră” s-a apucat de o treabă sinistră: să extragă din pivniţa de lângă o casă distrusă două cadavre ruseşti putrezite, relatează „The Guardian”.

Cei doi ruşi, care purtau uniforme de vară, fuseseră puşi în pivniţă probabil de camarazii lor de luptă. Satul, Krasnopillia, nu este departe de oraşul Izium, care a trecut de mai multe ori din mâinile ucrainenilor în cele ale ruşilor înainte ca forţele ucrainene să îl recucerească în septembrie. În tot acest timp, cele două cadavre s-au descompus în aşa măsură, încât aproape că nu mai miroseau şi erau identificabile doar prin plăcuţele soldaţilor.

Scopul este de a colecta cadavrele ruşilor pentru a le schimba cu cele ale ucrainenilor, întrucât un soldat nu poate fi declarat mort de către stat până când nu există un cadavru.

Însă procesul de extragere a acestora este extrem de riscant. La fel ca o mare parte din zonele ocupate iniţial de ruşi şi apoi eliberate, Krasnopillia este plină de mine antipersonal. Rusia a folosit sisteme teleghidate de minare, care împrăştie din aer mine minuscule. Au existat, de asemenea, mai multe cazuri în care forţele ruseşti au pus bombe în corpuri şi în case înainte de a se retrage.

„Minele sunt lansate din rachete şi astfel pot fi oriunde. Pot fi prinse chiar şi în copaci şi pot exploda la simpla bătaie a vântului”, explică un voluntar, Artur, care ghidează o dronă primită din donaţii pentru a ajuta la recuperarea cadavrelor.

Cine e ”Laleaua neagră” 

Voluntarii ucraineni care „colecţionează” cadavre aparţin unui grup ca îşi spune Laleaua neagră şi susţin că au descoperit 311 soldaţi ruşi în zonele eliberate începând cu luna februarie. Sunt echipe de câte 10 voluntari, care, alături de unităţi militare ucrainene, răscolesc zonele eliberate şi liniile de front în căutarea cadavrelor.

Oleksi Iukov, liderul Lalelei negre, povesteşte că venea adesea în acest sat înainte de luna februarie a anului trecut. Pasionat de armată, el obişnuia să dezgroape schelete din cel de-al Doilea Război Mondial, iar în 2014 a început să lucreze în aşa-numita zonă no man’s land dintre linia frontului rusesc şi cel ucrainean.

Îşi aminteşte de şase familii care locuiau pe strada acum goală. Majoritatea sătenilor au reuşit să plece, dar mai mulţi au fost ucişi, spune el. Un cuplu care s-a întors pentru a-şi vedea casa distrusă a observat o cască ieşind din pivniţă şi l-a sunat pe Iukov.

Cei doi soldaţi ruşi – ale căror rămăşiţe vor fi examinate, iar obiectele personale, precum banii, cartea de identitate şi documentele înregistrate – vor fi schimbate cu trupurile soldaţilor ucraineni după examinarea medico-legală, au declarat voluntarii.

Cum se face schimbul de cadavre

Schimbul de cadavre între Rusia şi Ucraina este un proces strict secret, iar numărul total trimis nu a fost dezvăluit de niciuna dintre părţi. O sursă care participă frecvent la aceste schimburi şi care a fost de acord să vorbească sub protecţia anonimatului a declarat pentru „The Guardian” că cel puţin 20 de astfel de schimburi de corpuri au avut loc între cele două ţări de la începutul invaziei.

Schimburile de cadavre au loc la graniţa ruso-ucraineană sau chiar pe linia frontului, sub supravegherea autorităţilor militare ale celor două părţi, potrivit sursei.

Comitetul Internaţional al Crucii Roşii a declarat că a luat parte la mai multe operaţiuni. „Prin această activitate, am reuşit să aducem înapoi sute de soldaţi căzuţi la datorie, care pot fi apoi identificaţi şi, în cele din urmă, înapoiaţi familiilor lor pentru a fi înmormântaţi”, a declarat un purtător de cuvânt al CICR în Ucraina, Achille Després.

Citește mai mult AICI

Pentru mai multe informații abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata