Controversata conductă Nord Stream 2, care leagă direct Rusia de Germania prim Marea Baltică, a fost umplută miercuri, 29 decembrie cu gaze și poare începe livrarea, a anunțat compania care administrează gazoductul, Nord Stream 2 AG, din Elveția.
Noua conductă, proiect al companiei ruse Gazprom, poate transporta un total de 55 de miliarde de metri cubi de gaze pe an.
Noua conductă a fost finalizată în septembrie, după ani de controverse, dar nu a primit încă aprobarea autorității germane de reglementare, proces care ar putea dura până în a doua jumătate a anului 2022.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat la o ședință de guvern, la aare a participat și Alexei Miller, președintele Gazprom, că noua conductă va stabiliza prețurile pe piețele europene.
„Cum va primi aprobarea să funcționeze, volume mari – volume suplimentare – de gaz rusesc vor începe imediat să curgă în Europa”, a spus Putin la întâlnire.
„Prețurile de pe piața spot se vor resimți imediat” a continuat Putin, „iar consumatorii din țările care folosesc gazul rusesc vor resimți și ei, imediat, efectul” a mai spus Putin.
Prețul gazelor a crescut în ultimele luni la cote record, ca urmare a unei combinații de factori: relansarea economiilor după primul an de pandemie, rezerve foarte joase de gaze în Europa și venirea iernii. Concomitent, Gazprom nu a mai reacționat la cereri suplimentare de gaze, achitându-și numai contractele vechi, pe lungă durată.
Țările occidentale acuză de săptămâni întregi Rusia că limitează livrările de gaze pentru a face presiuni asupra Europei, încercând astfel să forțeze aprobările finale pentru Nord Stream 2, totul pe fondul tensiunilor legate de situația de la granița cu Ucraina.
Într-un interviu cu Europa Liberă, experta Aura Săbăduș, de la Independent Commodity Inteligence Services, crede însă că Gazprom nu ar avea capacitatea de a livra cât gaz se cere, pentru că ar fi investit în proiecte costisitoare, ca Nord Stream 2, în loc de producție.
„ (…) s-au ascuns practic în spatele acestei aure de mister, că, vezi Doamne, ei încearcă să forțeze mâna Europei să aprobe sau să certifice Nord Stream-ul și numai atunci vor da drumul la gaze, de fapt, se ascund de ceva care e mult mai banal, anume faptul că probabil nu au aceste gaze disponibile, nu le pot pune la dispoziție, pentru că nu au investit suficient”, spune Aura Săbăduș în interviul cu Europa Liberă.
Președintele rus Vladimir Putin și Gazprom au respins acuzațiile că ar utiliza gazul ca pârghie de presiune și spun că Nord Stream 2 este un proiect pur comercial. Un argument susținut până acum și de fosta cancelară germană Angela Merkel, care s-a retras însă din politică la începutul lunii decembrie.
Germania spune că are nevoie de gaze naturale pentru a-și ajuta tranziția de la cărbune și energia nucleară spre energia regenerabilă. Miercuri, în Germania au fost decuplate de la rețeaua electrică ultimele centrale nucleare.
Poziția actualului guvern de coaliție de la Berlin, format din social-democrați, verzi și liberali, este mai ambigu.
Polonia și Ucraina au fost deosebit de vocale în opoziția lor față de proiectul Nord Stream 2, Ucraina afirmând că pierde venituri importante din taxele pe tranzitul de gaze. Statele Unite s-au opus și ele acestui proiect, iar unii membri ai Congresului au sugerat că s-ar putea impune sancțiuni care să vizeze Nord Stream 2 pentru a contracara orice nouă mișcare militară rusă împotriva Ucrainei.
sursa: europa libera