În preajma alegerilor din 28 septembrie, liderii pro-ruși de la Chișinău și-au intensificat contactele cu oficiali de la Moscova. Promisiunile făcute moldovenilor după aceste întâlniri sunt aceleași: „gaz direct și ieftin”, piețe pentru exporturi și „sprijin” politic. Multe dintre întrevederile politicienilor pro-ruși cu oficialii și politicienii de la Kremlin s-au desfășurat în afara canalelor diplomatice oficiale ale statului, aceștia nedeținând vreo funcție oficială în Republica Moldova. Iar dosarele de investigație și sancțiunile occidentale conturează o schemă de influență constantă a Moscovei asupra Chișinăului.
Cine sunt „oamenii Moscovei” la Chișinău
Să conturăm pentru început portretele oamenilor care se află sub influența Kremlinului:
Igor Dodon (PSRM). Fost președinte al Republicii Moldova (2016–2020), cu o lungă istorie de contacte la vârf în Rusia. Documente și scurgeri investigate de RISE Moldova/OCCRP indică o coordonare recurentă cu un „birou pentru Moldova” din administrația prezidențială rusă (Kremlinovici), inclusiv editarea de discursuri, briefinguri și consultanță strategică în campanii. În 2022, Trezoreria SUA a sancționat consultanți politici ruși (Gudilin, Grak, Gonin) care au lucrat pentru Dodon în 2020. În iulie 2025, liderul PSRM s-a întâlnit oficial la Moscova cu vicepremierii Aleksandr Novak și Dmitri Patrușev. Acestea nu sunt însă singurele vizite în Federația Rusă ale lui Igor Dodon din 2025.
Irina Vlah (Inima Moldovei). Ex-bașcan al Găgăuziei, cu relații strânse la Moscova. Dosarul „Kremlinovici” o arată în sfera de influență a acelorași curatori ruși. Pe 16 septembrie 2025, Lituania a anunțat oficial că Irina Vlah este interzisă în Lituania pentru o perioadă de cinci ani. Motivul invocat anunțat este legăturile sale cu Rusia și de susținerea activă a ingerinței rusești în procesele politice din Moldova, inclusiv cele electorale. Serviciul Fiscal de Stat din Moldova a blocat conturi bancare și alte bunuri ale Irinei Vlah, conform deciziilor naționale de supraveghere interinstituțională, după ce guvernul canadian a impus sancțiuni împotriva ei pe 28 august 2025. Pe 10–11 iulie 2025, Vlah a mers la Moscova alături de Dodon și Tarlev la întrevederi cu Novak și Patrușev, prezentate drept discuții pentru „reluarea livrărilor de gaze” și „exporturi”.
Vladimir Voronin / PCRM. Fost președinte (2001–2009) și lider al Partidului Comuniștilor, cu orientare explicit pro-rusă în anii 2000. Programul politic al PCRM a demonstrat chiar de la începuturi apartenența la structuri comuniste post-sovietice și o linie geopolitică prietenoasă Kremlinului. În 2025, PCRM s-a alăturat Blocului Electoral Patriotic condus de Dodon–Vlah–Tarlev.
Vasile Tarlev (Viitorul Moldovei). Ex-premier în perioada dominată de comuniști, revine ca lider al Viitorul Moldovei și participă la același „turneu” de la Moscova din 10–11 iulie 2025 cu Novak și Patrușev, unde promite „gaz după schimbarea puterii”.
Evghenia Guțul (bașcan al Găgăuziei). Evghenia Guțul a câștigat alegerile pentru funcția de bașcan (governator) al Găgăuziei pe 14 mai 2023, cu ~52,34% din voturi în turul al doilea, ca candidat al Partidului Șor. Guțul promovează în mod deschis agenda pro-rusă: relații economice, inițiative precum integrarea cu sistemul de plăți MIR, negocieri pentru tarife energetice preferențiale cu Rusia. A fost sancționată de SUA (OFAC) și de UE, care o acuză de promovarea separatismului, de legături financiare ilegale și de destabilizare. S-a întâlnit cu Vladimir Putin la Soci în martie 2024. Pe 27 martie 2025, în timp ce se afla în izolatorul CNA, Guțul a trimis o scrisoare către președintele rus Vladimir Putin, solicitându-i să folosească „toate mecanismele diplomatice, politice și juridice” pentru a o elibera. În august 2025, Guțul a fost condamnată la șapte ani de închisoare pentru finanțare rusească a partidului Șor. Dosarul se află acum la Curtea de Apel.
Ilan Șor (blocul „Victorie/Pobeda”). În prezent se află în Federația Rusă. Pe 21 aprilie 2024, Ilan Șor a lansat la Moscova blocul politic pro-rus „Pobeda – Victorie”, ca platformă-umbrelă pentru succesorii partidului Șor (Renaștere, Șansă etc.). În aprilie 2024, fugarul Ilan Șor, lansează un alt proiect – Evrazia. Investigațiile jurnalistice, Evrazia este descrisă drept un paravan de influență pro-Kremlin susținut de Ilan Șor, folosit pentru a plăti activiști și a împinge agenda anti-UE. OCCRP a documentat interferența „Evrazia” în referendumul pro-UE din Republica Moldova, din toamna anului trecu. În aprilie 2025, Marea Britanie a sancționat gruparea pentru încercări de a submina democrația din Moldova. În septembrie 2025, NordNews a publicat o investigație sub acoperire despre cum funcționează rețeaua: traininguri, bani, coordonare, legând-o explicit de cercul lui Șor. Rețelele sale politice au fost sancționate de UE și Canada pentru orchestrarea interferenței, cumpărarea de voturi și dezinformare. În iulie 2025, Consiliul UE a listat „Blocul Victorie” și entități conexe pentru acțiuni de destabilizare.
Victoria Furtună (Partidul Moldova Mare). Fostă procuroare, devenită lideră de partid pro-rus, cu retorică anti-occidentală și poziții revizioniste. Legăturile cu Moscova sunt documentate prin vizite neanunțate (15 august 2025, alături de Irina Vlah) și prin contacte publice cu diplomați ruși (întâlnirea din martie 2025 cu ambasadorul Rusiei la Chișinău). Presa o leagă de rețeaua lui Ilan Șor și de finanțări suspecte. În septembrie 2025, presa din România a anunțat despre verificările inițiate de autoritățile de la București, privind retragerea cetățeniei române. Autoritatea pentru Cetățenie a confirmat că analizează cazul, dar Furtună afirmă că nu a primit vreo notificare oficială în acest sens.
Cronologia unei „diplomații paralele”: ce s-a negociat la Moscova
10 iulie 2025. Igor Dodon, Irina Vlah și Vasile Tarlev apar la Moscova în fața drapelului Republicii Moldova, la o întâlnire cu vicepremierul rus Aleksandr Novak, anunțând „reluarea livrărilor directe de gaze”. Nimeni dintre participanții la acea întâlnire nu a explicat traseul prin care gazele vor ajunge în R. Moldova, în condițiile încetării tranzitului prin Ucraina la 1 ianuarie 2025.
11 iulie 2025. Aceeași delegație este primită de vicepremierul Dmitri Patrușev pentru „cooperare economică și exporturi”. Întâlnirea este confirmată oficial la Moscova. Dodon a legat public posibilitatea gazului rusesc de „schimbarea puterii” la Chișinău.
Aceste „călătorii” nu au fost misiuni ale Guvernului sau ale Ministerului de Externe de la Chișinău și au avut loc în afara canalelor diplomatice ale statului. Asta justifică pe deplin termenul de „diplomație paralelă”. Autoritățile au avertizat public asupra riscurilor de securitate și interferență rusească în campanie.
Vizite neanunțate, explicații schimbătoare
Un tipar recurent este lipsa de transparență. Igor Dodon a fost surprins în mai 2025 pe ruta Chișinău–Moscova, fără ca PSRM să anunțe oficial vizita. La întoarcere, a justificat deplasarea prin pretexte personale sau academice („lector la Sberbank”, „vizită la fiu”), replicând același scenariu din anii trecuți. Irina Vlah și Victoria Furtună au fost filmate la Aeroportul Chișinău pe 15 august 2025, revenind din Moscova; abia ulterior au invocat caracterul „privat” al deplasării. Aceste explicații schimbătoare, oferite doar după ce presa descoperă călătoriile, întăresc percepția unei diplomații paralele ascunse electoratului.
Sincronizări ce trezesc semne de întrebare
Mai grav, aceste vizite apar în momente de maximă importanță politică. La doar câteva zile după summitul UE–Moldova de la Chișinău (4 iulie 2025), Dodon, Vlah și Tarlev erau deja la Moscova (10–11 iulie), unde au discutat „gazul direct” cu Novak și exporturi cu Patrușev. În mijlocul lunii august, când partidele își depuneau listele la CEC, Vlah și Furtună reveneau tot din capitala rusă. Sincronizarea vizitelor înaintea unor decizii electorale majore sugerează o influență directă a Kremlinului asupra procesului democratic din Republica Moldova.
-
12 mai 2025 – Dodon, deplasare neanunțată spre Moscova; imagini publicate ulterior.
-
19 iunie 2025 – La Sankt Petersburg, Dodon, Vlah, Tarlev și Caraman discută cu oficiali ruși despre „revenirea la achiziții directe de energie”, fără contracte semnate.
-
4 iulie 2025 – Summit UE–Moldova la Chișinău, reafirmarea parcursului european.
-
10 iulie 2025 – La Moscova, Dodon, Vlah și Tarlev anunță „reluarea livrărilor directe de gaze” cu Novak.
-
11 iulie 2025 – Întâlnire cu Dmitri Patrușev pentru „exporturi spre Rusia”.
-
15 august 2025 – Irina Vlah și Victoria Furtună revin din Moscova, vizită neanunțată.
-
17 august 2025 – Dodon confirmă o nouă vizită la Moscova, invocând un curs la Sberbank.
„Gaz direct” vs realitate: bani, logistică, narațiuni
Promisiunea de „gaz rusesc direct” se lovește de o realitate elementară: din 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazului rusesc. Orice flux către Moldova ar necesita rute ocolitoare (Turcia–Balcani), adică acorduri regionale și contracte care nu au fost făcute publice de niciuna dintre părți. Până astăzi, nu există contracte sau memorandumuri publicate care să ateste „gaz ieftin” garantat pentru Moldova.
Interferența nu se limitează însă la poze cu oficiali ruși. În ultimele luni, autoritățile de la Chișinău au efectuat razii în peste 250 de locații și au reținut zeci de persoane în dosare privind finanțare ilegală din Rusia, cumpărare de voturi și planuri de destabilizare – inclusiv pregătirea unor grupuri pentru violențe. Agențiile internaționale și presa locală confirmă amploarea operațiunilor.
În plan informațional, Moldova se confruntă cu campanii coordonate de dezinformare – inclusiv conținut generat cu AI – atribuite infrastructurii ruse și rețelelor apropiate lui Șor, așa cum au documentat investigații independente.
De ce „diplomația paralelă” subminează instituțiile
Întâlniri politice netransparente cu oficiali ruși, în plină campanie și fără mandat guvernamental, creează mai multă ambiguitate. Se promit resurse publice (gaz, piețe) în schimbul unui rezultat electoral, se ocolesc procedurile statului și se transmit semnale de captură politică. Mai mult, această practica subminează competența instituțiilor statului și compromite relația cu UE, anunțată drept vector strategic de Chișinău.
Toate acestea conturează un tablou coerent: o strategie de influență care încearcă să substituie instituțiile Republicii Moldova cu „canale politice” direct conectate la Kremlin. Fără transparență, contracte publice și rute logistice credibile, promisiunile rămân instrumente electorale, iar diplomația paralelă – un risc sistemic pentru independență și stabilitate.