Mai mulți congresmeni republicani au criticat virulent administrația președintelui Donald Trump pentru modul în care a gestionat recentul plan de pace propus pentru Ucraina, despre care spun că favorizează mai mult Rusia, într-o schimbare radicală de poziție a unui partid care a aderat îndeaproape la aproape toate inițiativele lui Trump, arată agenția de presă Reuters într-un comentariu.
Susținătorii Ucrainei exprimă temeri că planul-cadru în 28 de puncte destinat să pună capăt războiului în Ucraina, făcut public pentru prima oară săptămâna trecută, va duce la presiuni din partea administrației Trump la adresa Kievului pentru a-l determina să semneze un acord de pace care să convină Moscovei.
„Acest așa-numit ‘plan de pace’ are probleme reale și sunt foarte sceptic că va duce la pace”, a declarat recent, într-un comunicat, senatorul Roger Wicker, președintele republican al Comisiei pentru Forțe armate din Senat.
Aceste temeri s-au amplificat când Bloomberg News a relatat, pe 25 noiembrie, că emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, într-o convorbire telefonică din 14 octombrie cu Iuri Ușakov, consilierul de politică internațională al președintelui rus Vladimir Putin, i-a transmis că ar trebui să lucreze împreună la un plan de încetare a focului, recomandându-i în ce mod să-i prezinte Putin lui Trump această inițiativă.
„Pentru cei care se opun invaziei ruse și vor ca Ucraina să rămână o țară suverană și democratică este clar că Witkoff îi favorizează în totalitate pe ruși. Nu se poate avea încredere în el pentru a conduce aceste negocieri. Ar face un agent rus plătit mai puțin decât el? Ar trebui concediat!”, a declarat reprezentantul republican Don Bacon pe platforma X, citează Agerpres.
Chiar dacă Partidul Republican rămâne în continuare coalizat în spatele lui Donald Trump, criticile din partea acestor congresmeni republicani nu sunt de neglijat, având în vedere recentele eșecuri ale președintelui, inclusiv victoriile electorale ale democraților din această lună și sprijinul Congresului pentru publicarea dosarelor Departamentului de Justiție privind fostul infractor sexual condamnat Jeffrey Epstein, lucru împotriva căruia Trump a luptat luni de zile.
Un alt republican cu greutate în Congres, Brian Fitzpatrick, a cerut o schimbare de abordare, calificând informațiile scurse în media despre convorbirile telefonice ale lui Witkoff drept „o problemă majoră”. Este „unul dintre numeroasele motive pentru care aceste spectacole ridicole și întâlniri secrete trebuie să înceteze”, a afirmat el.
Senatorul Mitch McConnell, fostul lider republican al Senatului, a sugerat că Trump ar putea avea nevoie să-și găsească noi consilieri. Răsplătirea măcelului rusesc ar fi dezastruoasă pentru interesele Americii”, a atras atenția el într-un comunicat.
Membrii cercului restrâns al lui Trump au ripostat la criticile congresmenilor republicani. Vicepreședintele JD Vance, fost senator republican care a criticat ajutorul acordat Ucrainei, l-a acuzat pe McConnell că a lansat un „atac ridicol” asupra planului destinat să pună capăt războiului.
Fiul președintelui, Donald Trump Jr., a scris pe rețelele de socializare că McConnell „pur și simplu s-a supărat și s-a înfuriat puternic pe tatăl său”.
Însă atacurile membrilor din propriul partid al lui Trump, împreună cu recentele dificultăți politice, ar putea semnala o problemă mai mare pentru administrație, afirmă analiștii.
„Toate acestea sugerează că el (Trump) este mult mai vulnerabil din punct de vedere politic decât a părut în ultimele nouă, zece luni”, a declarat Scott Anderson, cercetător în domeniul guvernanței la Brookings Institution.
În plus, având în vedere că sondajele de opinie arată că majoritatea americanilor doresc ca Ucraina să fie sprijinită în lupta sa împotriva invaziei Rusiei, republicanii se gândesc probabil la alegerile intermediare din 2026, când se va decide soarta controlului asupra Congresului, iar mulți candidați republicani aflați în curse strânse vor trebui să apeleze la alegătorii independenți.
Unele dintre cele mai dure critici au venit din partea republicanilor precum Bacon și McConnell, care nu candidează pentru realegere, dar Scott Anderson consideră că aceștia au declarat public ceea ce alții sunt bănuiți că spun în cadru privat, potrivit Reuters.
Amintim că președintele Donald Trump a renunțat la data de 27 noiembrie ca termen-limită pentru un acord de pace în Ucraina, spunând presei că nu există un termen concret pentru semnarea documentului.
„Nu am un deadline. Știți care este termenul meu limită? Când totul se va sfârși. Și cred că toată lumea a obosit de război în acest moment”, a spus Trump, citat de NBC News.
Planul de pace americano-rus propunea, în versiunea inițială, ca Ucraina să cedeze Rusiei complet regiunea Donbas (alcătuită din provinciile estice Donețk și Lugansk), care împreună cu peninsula Crimeea ar fi recunoscute de facto ca fiind rusești, dar teritoriile din Donbas cedate Rusiei care în prezent nu se află sub controlul acesteia ar deveni zone-tampon demilitarizate, în timp ce provinciile Herson și Zaporojie din sud și sud-est ar fi împărțite tot de facto de-a lungul liniei actuale a frontului, care va fi înghețată. În schimb, Rusia ar urma să se retragă din teritoriile ucrainene ocupate în provincia central-estică Dnipropetrovsk și în cea nord-estică Harkov.
De asemenea, potrivit aceluiași plan, Ucrainei i se solicită să-și limiteze forțele armate, reducându-și efectivele la cel mult 600.000 de soldați, să renunțe la toate armele cu rază lungă de acțiune, precum și la aspirația de a adera la NATO, angajament de neutralitate militară pe care să și-l înscrie în Constituție.
Ucraina și aliații săi europeni refuză cedarea către Rusia a unor teritorii pe care aceasta nu le controlează și cer ca orice negociere să pornească de la actuala situație a liniei frontului. Totodată, aliații din Europa ai Kievului cer plafonarea efectivelor forțelor armate ucrainene la 800.000 de soldați și să nu fie înscrisă în Constituția Ucrainei neaderarea la NATO, ci doar să fie menționat în acord lipsa consensului asupra acestei aderări în rândul statelor membre.