Cu un pas mai aproape de un nou război mondial? Cum ar putea puciul din Niger, susținut de Rusia, să atragă SUA și Europa în conflict

96

Prin faptul că susține lovitura de stat din Niger, Rusia demonstrează din nou că pentru ea lupta împotriva Occidentului este un război global care rămâne, pentru moment, unul nedeclarat, scrie Bloomberg.

Un incident jenant, care le-a prins pe SUA și Europa total nepregătite, ar putea acum să devină un scenariu apocaliptic care să ne aducă și mai aproape de al Treilea Război Mondial. Dezastrul în desfășurare din Niger poate fi descris în patru feluri: de la jenant la amenințător, catastrofal și apocaliptic.

Jenant, pentru că lovitura de stat din 26 iulie este o consecință a unui Occident nepregătit: nici fosta putere colonială urmărită de ghinion, Franța, nici superputerea în cădere, SUA, nu au prevăzut acest episod.

Este o amenințare pentru că golul lăsat de influența tot mai scăzută pe care o are Occidentul în regiune și în restul lumii este mană cerească pentru Rusia și China, care caută mereu să profite de pe urma necazurilor cu care se confruntă statele din Vest. Potențial catastrofal, pentru că un nou conflict în regiune reprezintă un alt obstacol în lupta contra terorismului jihadist și a migrației necontrolate. Și ar putea, chiar, să devină un scenariu apocaliptic dacă ne apropie cu încă un pas de un viitor război mondial.

Toate acestea s-au întâmplat pentru că un general a auzit că s-ar putea să fie dat afară și a decis să îl înlăture de la putere pe liderul pe care ar fi trebuit să îl protejeze. Acesta este motivul direct al loviturii de stat din Niger, a cincea din 1960, când statul și-a câștigat independența de Franța, și nu are nicio legătură cu geopolitica, cu criza alimentară sau cu orice altă problemă majoră.

Astfel, s-a ajuns la opt lovituri de stat în regiune din 2020 și până în prezent: câte două în Mali și Burkina Faso și câte un puci pentru Guinea, Sudan și Ciad. Haosul domină acum în regiunea Sahel din Africa de la Oceanul Atlantic până la Marea Roșie.

O intervenție militară amânată

Pentru moment, junta din Niger pare să câștige în conflictul cu vecinii săi vest-africani și Occidentul, scrie Washington Post. Termenul limită impus de blocul regional ECOWAS (Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest) pentru generalii rebeli să se retragă și să-l readucă la putere pe președintele ales în mod democratic, Mohamed Bazoum, s-a scurs: a fost duminică.

În schimb, printr-un gest dramatic de sfidare, liderii juntei au organizat un miting uriaș pe un stadion din capitala Niamey, acolo unde unul dintre generali a lansat amenințări la adresa oricui se va opune „marșului înainte al Nigerului”, în timp ce sute de oameni din tribune fluturau steaguri ale Nigerului, dar și ale Rusiei, și scandau sloganuri împotriva Franței.

Puciștii conduși de generalul Abdourahmane Tchiani, șeful gărzii prezidențiale din Niger, l-au dat jos de la putere pe Bazoum pe 26 iulie, au suspendat constituția țării și au arestat sute de potențiali adversari politici.

Ca răspuns, ECOWAS a impus sancțiuni severe împotriva Nigerului, a închis granițele, a întrerupt exporturile de electricitate și a blocat tranzacțiile financiare. În ciuda tuturor măsurilor, noul regim din Niger pare de neclintit. Liderii săi s-au întâlnit cu delegații din țările vecine, Mali și Burkina Faso, două țări controlate de junte recent instalate la putere, care au relații bune cu Rusia, și au părut să respingă solicitările venite din partea Occidentului de a se retrage de la putere.

Nici vizita în Niger a Victoriei Nuland, subsecretara de stat interimară a Statelor Unite, nu a oferit prea multe motive de bucurie. Aceasta a declarat că discuțiile au fost „destul de dificile” și că ideile puciștilor nu sunt conforme cu „constituția” țării.

Evenimentele din Burkina Faso și Mali s-ar putea repeta acum în Niger

Dacă loviturile de stat din Burkina Faso și Mali pot fi luate ca exemplu, iată ce se va întâmpla în continuare: generalii din Niger alungă trupele franceze și americane staționate în țara lor și se aruncă în brațele președintelui rus Vladimir Putin și a liderului Grupului Wagner, Evgheni Prigojin.

Chiar în timp ce revolta din Niger era în desfășurare, Putin se întâlnea la Sankt Petersburg cu alți lideri africani cu care rușii au relații bune, în încercarea de a obține sprijinul acestora în privința războiului din Ucraina sau, măcar, de a-i convinge să nu i se opună.

Prigojin nu a ratat nici el ocazia de a se poza cu liderii africani la Sankt Petersburg. Pare surprinzător, având în vedere că șeful Wagner ar trebui să fie exilat în Belarus, drept pedeapsă pentru rebeliunea de scurtă durată declanșată în iunie. Interesele lui Putin în Sahel par să fi fost mult mai importante, în acest caz, decât îngrijorările sale cu privire la Prigojin.

Citește articolul integral AICI

Pentru mai multe informații abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Citește și