Cum a modelat pandemia percepțiile geopolitice în Republica Moldova
Editorial de Mădălin Necșuțu
Pandemia a modelat percepțiile cetățenilor Republicii Moldova despre Est și Vest. Dacă în urmă cu un an Rusia și China punctau abil la capitolul imagine la Chișinău, pe parcursul ultimelor 12 luni au schimbat rolurile cu UE și România.
Cel mai recent sondaj al iData arată că imaginea României s-a îmbunătățit considerabil, mai ales de când a reușit să trimită circa 72.000 de doze la Chișinău.
Numărul celor care au o încredere mai mare în România, marcată în sondaj ca dorință unionistă, a crescut de la 37,5% în lunile ianuarie și februarie la 43,9% în martie. Intervalul cuprinde exact aducerea celor două tranșe de vaccin împotriva coronavirus din România la Chișinău.
Conform aceluiași sondaj, 67,8% dintre respondenți susțin aderarea Republicii Moldova la UE. Pe de altă parte, susținătorii aderării Moldovei la Uniunea Eurasiatică au scăzut de la 48% la numai 40% în ultimele două luni.
În ceea ce privește vaccinurile pe care sunt dispuși să le facă moldovenii, aici se înregistrează un paradox ce nu poate fi explicat decât prin prisma dezinformărilor continue la care sunt supuși mediatic. În topul vaccinurilor cu care aceștia vor să fie vaccinați se află Sputnik V cu 35,4%, urmat de Pfizer cu 18,9%, AstraZeneca 9,2% și Moderna cu 1,83%.
În paralel, un studiu al de luna trecută al centrului sociologic rus Levada arată că 62% dintre ruși nu vor să se vaccineze cu Sputnik V, iar cei mulții dintre aceștia sunt tineri cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani.
Așadar, vaccinul rusesc Sputnik V este mai dorit de către cetățenii Republicii Moldova, decât de cei ai Federației Ruse. De altfel, Sputnik V nici nu există în Republica Moldova, iar șansele să fie adus la Chișinău sunt mici, în condițiile în care nu există voință politică de la Moscova, dar nici capacitate de producție și vânzare a acestuia.
Asediul mediatic al Rusiei
Neîncrederea în vaccinurile occidentale poate fi explicată prin prisma unui spațiu informațional bombardat de fake news și manipulări din partea Rusiei. Propaganda rusească este foarte prezentă la Chișinău pe televiziuni, online, atât în limba rusă, cât și în limba română.
De asemenea, concentrarea media în mâinile partidelor proruse sau a unor oligarhi cu interese locale a jucat un rol important în ceea ce privește percepția cetățenilor Republicii Moldova față de gestionarea crizei pandemice de către Occident și Rusia.
Cu o reziliență scăzută la știri false și dezinformări, Republica Moldova a fost bombardată intens de fake news și manipulări pe această temă încă de la începuturile pandemiei din iarna anului trecut. Televiziunile și portalurile proruse de la Chișinău au ponegrit Occidentul la foc continuu pe tema pandemiei de COVID-19.
Moscova a lansat o serie de narațiuni prin canalele sale de propagandă despre un așa-numit egoism al UE, despre lipsa de solidaritate și coeziune în Uniune și despre faptul că sub nicio formă UE nu va interveni pentru a ajuta Republica Moldova.
În plan intern, primii care au început seria dezinformărilor au fost chiar fostul președinte Igor Dodon și fostul premier Ion Chicu, începând cu momentul la care a fost înregistrat „pacientul zero”, pe 7 martie 2020. Era vorba despre o femeie care venise din Italia infectată cu COVID-19. Dodon a dezvăluit toate datele personale ale ei, inclusiv faptul că are și cetățenia României
De aici nu a mai fost decât un pas până la stigmatizarea diasporei. Dodon și Chicu i-au îndemnat pe moldoveni să rămână în Occident și să nu aducă virusul din țările europene și în Republica Moldova.
Citește tot articolul aici: https://www.veridica.ro