Cum se aplică legile războiului din secolul trecut la crizele actuale, de la conflictul din Gaza la problema migraților
Războiul din Gaza, creșterea numărului de imigranți din Africa și Orientul Mijlociu, precum și încercările disperate ale Asie de a intra în Europa evidențiază ceea ce s-ar putea numi un paradox al valorilor, se arată într-o analiză The Christian Science Monitor.
Pe de o parte, standardele umanitare consacrate în două convenții internaționale cheie de după cel de-al Doilea Război Mondial au părut rareori mai relevante: legile războiului pe care președintele american Joe Biden le-a invocat în repetate rânduri în privința conflictului din Gaza, respectiv normele care protejează refugiații în căutare de azil.
Cu toate acestea, aplicarea acestor angajamente vechi de zeci de ani la condițiile dramatice modificate ale lumii secolului XXI se dovedește a fi din ce în ce mai complexă și mai dificilă.
Războiul și fluxul mondial de refugiați arată aproape de nerecunoscut în raport cu momentul în care au fost redactate Convențiile de la Geneva privind protecția civililor în timpul conflictelor, în 1949, respectiv acela în în care a luat ființă, doi ani mai târziu, Convenția Națiunilor Unite privind refugiații.
Perspectiva de aduce lumea împreună în vederea actualizării lor pare aproape fantezistă în climatul geopolitic de astăzi, cum acesta este marcat de tensiuni din ce în ce mai mari între marile puteri și un Sud global din ce în ce mai hotărât să își facă auzită vocea independentă, în timp ce multe democrații sunt din ce în ce mai preocupate de diviziunile politice de acasă.
Pe de altă parte, prețul uman de ambele părți în războiul dintre Israel și Hamas, respectiv situația dificilă a refugiaților care își riscă adesea viața pentru a trece frontierele maritime și terestre spre Europa au readus în atenție aceste convenții fundamentale de după război.
Detalii AICI