Cum și-a torpilat Rusia influența în Republica Moldova

0 380

Invazia rusă din Ucraina a transformat Republica Moldova într-o cutie cu chibrituri. În cele aproape 15 luni de război la scară largă în țara vecină, spațiul aerian al Republicii Moldova a fost traversat în mod repetat de rachete rusești, în timp ce Moscova a amenințat explicit că o va împiedica să devină „anti-Rusia” și a lansat acuzații alarmiste precum că armata ucraineană intenționează să pună mâna pe Transnistria, regiunea separatistă pro-rusă, situată în estul Republicii Moldova.

Amenințarea militară directă asupra Republicii Moldova a scăzut după ce Rusia a fost învinsă în Herson, iar Guvernul de la Chișinău pare să se fi adaptat cu succes la noua situație readucând o relativă stabilitate. În pofida sentimentului pro-rus puternic din punct de vedere istoric, marea majoritate a cetățenilor Republicii Modova sunt acum de acord că cooperarea cu Moscova a devenit prea toxică, în timp ce atracția integrării în Uniunea Europeană (UE) – cum ar fi oportunitatea de a lucra acolo – este mai tentantă decât orice poate oferi Rusia. În consecință, conducerea de la Chișinău ia măsuri tot mai hotărâte în lupta sa împotriva amestecului Rusiei în afacerile interne ale Republicii Moldova, scrie cercetătoarea și jurnalista Galia Ibraghimova într-un articol publicat pe site-ul The Carnegie Endowment for International Peace și preluat de The Moscow Times.

O stare de urgență este în vigoare în Republica Moldova din momentul lansării invaziei ruse în Ucraina, la 24 februarie 2022, oferind guvernului și agențiilor de aplicare a legii puteri suplimentare. Până acum, autoritățile nu au recurs la măsuri radicale, dar faptul că starea de urgență este prelungită o dată la două luni arată că sunt îngrijorate în mod serios de amenințarea unei destabilizari a situației interne.

Pe parcursul anului trecut, Chișinăul a condamnat războiul declanșat de Rusia în Ucraina, dar a evitat o confruntare directă cu Moscova și a manifestat reținere inițial în a se opune în mod activ interferenței ruse. Moldovenii s-au arătat solidari cu refugiații ucraineni, dar au refuzat cererile conducerii de la Kiev de a-i vinde șase avioane de luptă MiG-29, un act considerat ca o pastilă amară pentru Ucraina având în vedere că armata sa a zădărnicit încercările Rusiei de la începutul războiului de a croi un coridor către Transnistria.

Dacă Ucraina nu ar fi contraatacat, probabil Rusia ar fi preluat deja controlul asupra Republicii Moldova și ar fi instalat acolo un președinte pro-rus. Ori retorica regimului de la Moscova despre ilegitimitatea actualei conduceri de la Chișinău devine tot mai insistentă. Este puțin probabil ca Republica Moldova, un stat mic și sărac, să fi fost în stare să reziste pentru mult timp în fața invadatorilor ruși.

De la precauție la fermitate

Precauția Chișinăului este de înțeles. La urma urmei, în Transnistria sunt staționați 1.500 de militari ruși, atât ca așa-zise forțe de menținere a păcii, cât și ca paznici la depozitele de armament din epoca sovietică. Republica Moldova s-a alăturat sancțiunilor anti-ruse abia în această primăvară.

Înainte de aceasta, Guvernul Republicii Moldova a acționat cu prudență, invocând dependența statului de economia rusă, chiar dacă principalul partener comercial al Republicii Moldova este de mult timp Uniunea Europeană. Anul trecut, aproape 60% din exporturile moldovenești au mers către UE, în timp ce mai puțin de un sfert au ajuns în întreaga Comunitate a Statelor Independente (CSI), inclusiv Rusia. Și, în timp ce exporturile către UE au crescut cu o treime în 2022, cele destinate Rusiei au scăzut cu aproximativ aceeași valoare.

Chiar și dependența îndelungată și aproape completă a Republicii Moldova de aprovizionarea cu gaze rusești s-a redus semnificativ în ultimul an, în mare parte din cauza acțiunilor Rusiei însăși. În octombrie anul trecut, compania rusă Gazprom a redus livrările de gaze către Republica Moldova de la 9 milioane la 5,7 milioane de metri cubi pe zi pe fondul unei dispute legate de plăți.

Moscova a redus, de asemenea, livrările de gaze către Transnistria, care aproape a lăsat Republica Moldova fără energie electrică, deoarece, până în 2022, până la 70% din energia electrică furnizată în restul Republicii Moldova provenea din Transnistria, a cărei centrale regionale funcționează cu gaze rusești. Restul energiei electrice era importat din Ucraina. Din cauza reducerii aprovizionării cu gaze, Transnistria a încetat să mai vândă energie electrică Chișinăului, în timp ce Ucraina a oprit exporturile din cauza atacurilor cu rachete efectuate de ruși împotriva infrastructurii sale energetice, atacuri care au provocat lipsuri severe de energie în întreaga țară devastată de război.

În scurt timp, Chișinăul a ajuns la un acord cu regimul separatist de la Tiraspol, acceptând să trimită propriile livrări de gaze rusești în Transnistria în schimbul reluării furnizării de energie electrică. Pentru a-și satisface cerințele interne, Republica Moldova a început să cumpere gaze din UE, ceea ce, până în ianuarie 2023, i-a permis să economisească 330 de dolari la 1.000 de metri cubi comparativ cu prețurile rusești datorită stabilizării relative a pieței europene a gazelor.

În primăvară, Ucraina a reluat exporturile de energie electrică, iar centrala din Transnistria a revenit la capacitatea antebelică. Criza energetică a lovit puternic consumatorii moldoveni, dar a determinat Chișinăul să găsească furnizori alternativi de gaze, printre care România și Grecia. Această diversificare energetică a consolidat poziția Guvernului Republicii Moldova în relația cu Moscova.

Citește articolul integral AICI

 

Pentru mai multe informații abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata