Davosul și pretențiile Moscovei de a menține Republica Moldova în spațiul „lumii ruse”

0 92

Editorial de Anatol Țăranu 

Săptămâna trecută la summitul de la Davos a debutat Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu. Istoria acestei reuniuni internaționale a început cu peste cinzeci de ani în urmă, în 1971, când la Davos, o mică stațiune de schi din Alpii elvețieni, era inaugurată prima ședință a Forumului Economic Mondial, devenit cu timpul una din cele mai selecte și prestigioase întruniri internaționale ale elitelor de business și politice mondiale.

Cu timpul, numele stațiunii Davos a devenit chiar prescurtarea generică a evenimentului care, în mod obișnuit, adună împreună lideri de afaceri și antreprenori, gânditori și savanți proeminenți, șefi de ONG-uri din diverse sectoare, activiști civici, dar și politicieni de cel mai înalt rang. Forumul de la Davos este adesea criticat pentru elitismul său pronunțat, bănuit că face lobby intereselor celor 1% privilegiați din lume. Indiferent de acestea și multiple alte critici, Davosul rămâne una din cele mai râvnite întruniri internaționale pentru elitele oricărei țări.

Rusia – marele izolat

Anul acesta Forumul Economic Mondial de la Davos și-a ținut lucrările în perioada 16-20 ianuarie, motto-ul lui fiind „Cooperarea într-o lume fragmentată”. Președintele Forumului, Börge Brende, încă până la începerea lucrărilor lui a ținut să sublinieze că întâlnirea va avea loc în cel mai dificil context economic și geopolitic din ultimele decenii. Marele absent la Davosul – 2023 a fost Rusia, care în acest fel a fost pedepsită pentru agresiunea militară împotriva Ucrainei, FEM înghețând relațiile cu reprezentanții Rusiei încă din primăvara lui 2022 și încetând să interacționeze cu persoanele supuse sancțiunilor. Vorbind la Forumul Economic Mondial pe 17 ianuarie, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că țările Uniunii Europene impun sancțiuni puternice Federației Ruse, care aruncă economia acestei țării în recesiune.

Moldova, prezentă și activă

În cadrul Forumului, Maia Sandu a avut multiple întâlniri și discuții despre situația din regiune cu diverși lideri politici de cel mai înalt rang, precum Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, cancelarul german, Olaf Scholz,  prim-ministrul spaniol, Pedro Sánchez, premierul Irlandei, Leo Varadkar ș.a,, mulți dintre aceștia fiind așteptați în Moldova în luna iunie, la cea de-a doua reuniune a Comunității Politice Europene. La Davos șefa statului a vorbit despre securitatea din Europa în contextul agresiunii Rusiei în Ucraina, precum și despre modul în care este afectată Republica Moldova. Maia Sandu a subliniat că una dintre aceste consecințe este și criza energetică, pe care Republica Moldova o remediază, inclusiv prin reducerea dependenței de gazul rusesc, precum și alte probleme majore cum ar fi propaganda și dezinformarea, amplificate de către războiul dus de Rusia în țara vecină.

De asemenea Maia Sandu, în numele Republicii Moldova, a solicitat partenerilor occidentali sisteme de apărare antiaeriană pentru a consolida capacitățile militare ale armatei naționale în condițiile în care războiul din Ucraina vecină continuă, iar eforturile Rusiei de a destabiliza statul moldovenesc nu încetinesc. „Înțelegem că Ucraina este o prioritate și ar trebui să primească, dar sperăm să primim și noi”, a spus lidera Republicii Moldova, referindu-se la sistemele de apărare antiaeriene, într-un interviu pentru Reuters. Sandu a adăugat că țara sa va avea nevoie de cel puțin aceeași sumă – 600 de milioane de euro – de sprijin bugetar în 2023 ca și anul trecut, pentru a ajuta la protejarea cetățenilor săi de efectele inflației.

Tot în acest context, Maia Sandu, într-un interviu pentru Politico a relatat că în societatea moldovenească „există o discuție serioasă despre capacitatea noastră de a ne apăra, dacă o putem face singuri sau dacă ar trebui să facem parte dintr-o alianță mai mare”. Adăugând, „și dacă ajungem, la un moment dat, la concluzia, ca națiune, că trebuie să schimbăm neutralitatea, acest lucru ar trebui să se întâmple printr-un proces democratic”. Totuși, Maia Sandu s-a ferit să numească alianța NATO ca un posibil deziderat de apărare al Republicii Moldova, perfect înțelegând că enunțarea deschisă a unui asemenea obiectiv reprezintă un enorm pretext de iritare a Moscovei.

Un pretext în plus pentru a ataca Moldova

Însă exprimarea precaută a președintei Maia Sandu cu privire la intenția creșterii capabilității de apărare a Republicii Moldova nu au salvat-o de reacții războinice a decidenților ruși. Moscova imediat a venit cu o amenințare fățișă la adresa Chișinăului, avertizându-l cu „repetarea scenariului ucrainean”. Potrivit senatorului rus Andrei Klimov, președinta Republicii Moldova riscă să repete „politica sinucigașă” a liderului ucrainean Volodymyr Zelenski. Iar președintele Comisiei Dumei de Stat pentru afacerile CSI, integrare eurasiatică și relații cu compatrioții, Leonid Kalașnikov, a amenințat-o pe Maia Sandu într-un interviu pentru Vedomosti.RU, cu destrămarea Republicii Moldova, dacă aceasta va încerca să includă statul în blocul militar NATO.

Referindu-se la declarațiile și solicitările exprimate de președinta Maia Sandu în marja Forumului de la Davos, Mircea Geoană, secretarul general adjunct NATO, a declarat într-un Interviu pentru Digi24.ro, că Republica Moldova încearcă să iasă din sfera de influență a Federației Ruse, iar NATO, UE și Bucureștiul o vor ajuta în acest demers. Oficialul NATO a mai declarat că acum contextul este unic, iar influența pe care Rusia o mai poate exercita asupra țărilor din fostul imperiu este într-o puternică scădere. Secretarul general adjunct NATO a vorbit și despre recentele solicitări de sisteme antiaeriene, făcute de președintele Republicii Moldova în discursul susținut la Forumul de la Davos. „Solicitările de sisteme antiaeriene de la Chișinău au venit din momentul în care a apărut realitatea crudă care arată că Federația Rusă n-are limite în ceea ce privește dorința de a controla fostul imperiu, într-o formă sau alta. Pe de o parte, nu sunt indicii de capacitate militară că Federația Rusă să poată să ajungă să facă joncțiunea Odessa-Transnistria. Este o operațiune militară care astăzi nu este în capacitatea Rusiei, Dar, pe de altă parte, așa cum Federația Rusă vrea să păstreze Ucraina în sfera sa de influență, este clar că și pe Republica Moldova dorește să o păstreze”, a subliniat Mircea Geoană.

Solidaritatea cu Ucraina reiterată

Indiferent de poziția ostilă a Moscovei, prezența în premieră a președintei Republicii Moldova, Maia Sandu la Forumul de la Davos a contribuit la fortificarea imaginii favorabile în plan internațional a șefului statului moldovean. Războiul din Ucraina a provocat o serie de crize acute, pe care Republica Moldova le gestionează la limită. Dar acest război a deschis și ferestre de oportunități nebănuite până la declanșarea lui. Solidaritatea fără echivoc a guvernării de la Chișinău cu Ucraina agresată de Rusia, a făcut ca Republica Moldova să devină țară-candidat la aderare în UE cu actele în regulă, calitate care încă un an în urmă părea nerealistă din punct de vedere calendaristic. Aportul Maiei Sandu, ca dirigent al politicii externe a Republicii Moldova la această performanță, este de netăgăduit.

La Davos, șefa statului moldovean nu a ratat ocazia oferită de Forumul Economic Mondial de a reitera solidaritatea cetățenilor moldoveni cu lupta eroică a poporului ucrainean împotriva agresorului rus. De asemenea, în cadrul panelului dedicat liderismului Europei într-o lume fragmentată, Maia Sandu a accentuat că solidaritatea de care a dat dovadă Uniunea Europeană în contextul crizelor agravate de războiul din Ucraina, i-au permis Europei să reziste, să-și întărească reziliența și să demonstreze că valorile democrației și libertății pot fi apărate. În definitiv, debutul președintelui Republicii Moldova la Forumul de la Davos poate fi catalogat ca unul de succes, cu unica remarcă ce se referă la lipsa oricărei referințe privind problema continuității dezmembrării națiunii române, ca moștenire maladivă netămăduită a Celui de al Doilea Război Mondial. De altfel, Maia Sandu a fost etnicul român de cel mai înalt rang prezent la Davosul din acest an, România fiind reprezentată de Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.

Delimitare clară de spațiul rus

În condițiile când Rusia lui Putin recurge la agresiune militară cu scopul restabilirii controlului său asupra teritoriilor, pe care arbitrar le include în spațiul așa-zisei „lumi ruse”, Republica Moldova, constituind parte a revendicărilor imperialiste ale Moscovei, are nevoie de o delimitare clară de spațiul rus. Pentru Republica Moldova cea mai firească modalitate de a se delimita de „lumea rusă” constă în activarea demersului politic de reîntoarcere în „spațiul devenirii sale naționale” – în lumea românească. În ultima instanță, agenda de securitate regională a zonei în care se găsește Republica Moldova, nu poate fi plină fără examinarea soluției restabilirii unității naționale a spațiului românesc. Cu siguranță, abordarea acestei probleme de către Maia Sandu la Forumul de la Davos ar fi avut un ecou informațional deosebit, împingând problema românească în centrul atenției opiniei publice internaționale și contribuind enorm, pe această cale, la creșterea rezilienței Republicii Moldova în contextul războiului din Ucraina.

Sursa: https://www.ipn.md

Pentru mai multe informații abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata