De ce nu poate doborî Armata Română dronele care intră în spațiul aerian național pe timp de pace. Realități șocante dezvăluite de șeful Statului Major
Şeful Statului Major al Armatei române, generalul Gheorghiţă Vlad, a explicat, la Europa Liberă, că militarii nu au legislaţia necesară pentru a doborî dronele de atac care, eventual, ar mai intra în spaţiul aerian al României, aşa cum s-a întâmplat anul trecut, impunându-se modificarea a patru legi.
”Drona sau rămăşiţa de dronă nu trebuie echivalată cu o aeronavă şi să răspundă bazei legale pe care o avem în momentul de faţă, ea trebuie asimilată la muniţie”, a precizat şeful SMA. Mihai Fifor, fost ministru al Apărării şi vicepreşedinte al Comisiei de apărare a Camerei afirmă că toate legile Apărării, dacă vor ajunge la Parlament, pot fi discutate şi votate în procedură de urgenţă.
„În momentul de faţă, Armata României nu poate să ducă operaţii de luptă pe timp de pace. Trebuie dată o stare excepţională, stare de asediu sau stare de război. Armata României nu poate să opereze sistemele de armament în afara obiectivelor militare sau a terenurilor de instrucţie pe care le avem în momentul de faţă”, a declarat şeful Statului Major al Apărării la Inteviurile one2one.
Trebuie modificate patru legi, spune gen. Gheorghită Vlad. Şi, completează el, la una dintre ele este luată în calcul ”o nouă iniţiativă legislativă care să permită să operăm şi pe timp de pace sub auspiciile unei operaţii militare”.
Este vorba despre: Legea Apărării Naţionale, Legea de organizare şi funcţionare a Ministerului Apărării Naţionale, Legea privind Regimul Armelor şi Muniţiilor şi Legea 257/2021 privind modul de acţiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian al României.
”În această lege (n.r. – Legea privind modul de acţiune împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian al României), la articolul opt, de exemplu, pentru că drona este încadrată la aeronavă fără pilot, [militarii – n.r.] trebuie să respecte aceleaşi reguli dacă este combătută, adică: să se ridice serviciul de poliţie aeriană, avionul să dea semnale că s-a încălcat teritoriul sau spaţiul aerian naţional. Şi sunt patru – cinci etape.(…) Drona respectivă bineînţeles că n-o să răspundă la toate alea, că nu e un pilot care să vadă”, a explicat şeful Statului Major al Apărării, argumentând că drona sau rămăşiţa de dronă nu trebuie echivalată cu o aeronavă şi să răspundă bazei legale pe care o avem în momentul de faţă, ea trebuie asimilată la muniţie, la loitering (n.r. muniţie teleghidată), la alt mijloc, astfel încât să-i dea posibilitatea celui care utilizează sistemul de armament să ia o decizie în momentul respectiv.
Citește mai mult AICI