Close Menu

    Subscribe to Updates

    Get the latest creative news from FooBar about art, design and business.

    Rușinos! Un grup de oficiali talibani au ajuns în Republica Moldova. MAE nu știe cum au obținut vize?!

    3 august 2026

    Iranul vrea să țintească aproape de Moldova? Noi amenințări la adresa europenilor, să nu ajute SUA

    31 iulie 2026

    Explainer: Cum a transformat Moscova criza politică din Găgăuzia în sperietoare despre „a doua Transnistrie”

    31 iulie 2026
    Facebook X (Twitter) Instagram
    Facebook X (Twitter) Instagram
    DISINFO.MD
    • Moldova
    • Externe
    • Opinii
    • Analize
    • Stopfake
    • Română
      • Engleză
    DISINFO.MD
    Prima pagină » De la un război hibrid, la procurarea armelor: Belarus, principala țintă a propagandei rusești din această săptămâni
    Analize

    De la un război hibrid, la procurarea armelor: Belarus, principala țintă a propagandei rusești din această săptămâni

    17 septembrie 2021
    Facebook Twitter LinkedIn Email VKontakte Telegram WhatsApp Copy Link
    Share
    Facebook Twitter LinkedIn Email Copy Link

    În această săptămână, narațiunile de dezinformare ale mass-medii pro-Kremlin au vizat în principal Belarusul. Acestea se referă la câteva idei: războiul hibrid cu care se confruntă Minskul; Vestul care intenționează să rupă Belarusul de Rusia  și Vestul care este angajat într-un război informațional. Narațiunile au fost studiate de euromaidanpress.com.

    Mai mult, „ostilitățile și provocările din partea Ucrainei” sunt contracarate de regimul de la Minsk prin procurarea armelor în masă, asta în condițiile în care Ucraina nu are nicio intenție să-și destabilizeze cumva vecinul. Cu alte cuvinte, narațiunile promovează ideea că Belarus  se află sub o amenințare externă malignă.

    Distorsionează faptele

    Există mai multe tehnici de răspândire a dezinformării și de manipulare a publicului. Cadrul AMITT enumeră zece. Între acestea se numără crearea cercetărilor false, scurgerea unor documentelor modificate (exemplele publicate pe EUvsDisinfo includ o scrisoare falsă și un ID fals) și generarea poluării informațiilor (ca în cazul Skripal). Alte exemple de modificare a lumii pentru a se potrivi faptelor pro-Kremlin includ, de asemenea, negarea implicării (încă folosită în ceea ce privește Ucraina) și solicitarea dovezilor (cazul zborului MH17).

    Dezinformarea este adesea construită în jurul unui sâmbure de adevăr. Săptămâna aceasta euromaidanpress.com au găsit două exemple în care conținutul dintr-o sursă respectată a fost ajustat pentru a se potrivi viziunii pro-Kremlin. În primul rând, Sputnik francez a denaturat un articol din Financial Times, susținând în mod fals că sancțiunile UE și SUA au stimulat economia rusă. Același Sputnik a denaturat și o anchetă a CNN pentru a susține teoria conform căreia CIA a destabilizat relațiile dintre Minsk și Moscova. În realitate, CIA nu a jucat un rol principal în operațiunea respectivă.

    Canalele

    AMITT enumeră, de asemenea, numeroase rețele de socializare care pot fi utilizate pentru promovarea și diseminarea mesajelor distorsionate. O modalitate de a vedea cum mass-media controlată de Kremlin folosește aceste posibilități și, de asemenea, de a măsura eficacitatea muncii lor este verificarea numărului de like-uri, share-uri și comentarii pe rețelele sociale pe care le-a acumulat un articol.

    În acest sens, singurele articole care au avut impact pe rețelele de socializare au fost create de Sputnik-ul francez. Acestea au acumulat 791 de like-uri pentru articolul FT și 70 pentru cel referitor la ancheta CNN.

    Amplificarea

    Pe lângă rețelele sociale, există așa zisele site-uri terțe care sunt la îndemână pentru a transmite în continuare mesajul. Un bun exemplu este o afirmație falsă cu privire la faptul că Occidentul alocă cinci miliarde de dolari pentru a sprijini lovitura de stat din Ucraina, care a fost făcută accesibilă pe șase site-uri arabe care făceau referire la Sputnik-ul arab.

    Sursa: http://euromaidanpress.com

    Share. Facebook Twitter LinkedIn Email VKontakte Telegram Copy Link WhatsApp

    Related Posts

    Stas Madan: Cum un răspuns imprecis și o reacție anemică a Guvernului a dus la un nou fals, rostogolit și amplificat

    27 iulie 2026

    ANALIZĂ // Răspunsul NATO la amenințarea dronelor rusești, aprobat la Summitul de la Ankara. Avertismentul unui fost comandant al Alianței

    8 iulie 2026

    ANALIZĂ // Timpul nu mai joacă în favoarea Rusiei. Presiunea asupra lui Putin ar putea deschide calea către un armistițiu în Ucraina

    8 iulie 2026

    ANALIZĂ // Ucraina îl umilește din nou pe Putin. Inovațiile ucrainenilor erodează avantajul numeric al Rusiei

    23 iunie 2026

    Rușinos! Un grup de oficiali talibani au ajuns în Republica Moldova. MAE nu știe cum au obținut vize?!

    3 august 2026

    Iranul vrea să țintească aproape de Moldova? Noi amenințări la adresa europenilor, să nu ajute SUA

    31 iulie 2026

    Explainer: Cum a transformat Moscova criza politică din Găgăuzia în sperietoare despre „a doua Transnistrie”

    31 iulie 2026

    The Guardian: O fabrică americană de drone a fost distrusă de ruși în timpul unui atac asupra Kievului

    31 iulie 2026

    Racheta căzută în Polonia putea transporta focoase nucleare. Ambasadorul rus de la Varșovia, convocat

    31 iulie 2026
    DISINFO.MD
    © 2026 Disinfo. All Rights Reserved. Dezvoltat de Disinfo.

    Type above and press Enter to search. Press Esc to cancel.