Summitul Consiliului European din 18 – 19 decembrie, desfășurat la Bruxelles, este considerat decisiv pentru viitorul sprijinului financiar acordat Ucrainei, în contextul reducerii implicării Statelor Unite și al presiunilor tot mai mari pentru un acord de pace. Miza principală o reprezintă folosirea activelor rusești înghețate în Europa pentru finanțarea Kievului în următorii ani, o inițiativă promovată insistent de cancelarul german Friedrich Merz.
Într-un interviu pentru Moldova 1, jurnalista DW Alina Kühnel a explicat că acest summit vine după săptămâni de negocieri intense și eforturi diplomatice concentrate, în special în relația cu Belgia, statul în care se află cea mai mare parte a fondurilor rusești blocate.
Potrivit jurnalistei, implicarea activelor rusești în sprijinirea Ucrainei a devenit un proiect personal al cancelarului german, care a insistat în ultimele săptămâni pentru deblocarea fondurilor.
„Știm că, din cele 210 miliarde de euro de care dispune Banca Centrală a Rusiei în Europa, 185 de miliarde se află în Belgia, iar cel puțin 90 de miliarde ar fi necesare în următorii doi ani pentru Ucraina”, a precizat Kühnel.
Ea a remarcat că Merz a purtat discuții directe și repetate cu premierul belgian, care continuă însă să manifeste rezerve.
După luni de ezitări, Comisia Europeană a venit cu un mecanism nou, menit să depășească blocajele politice și juridice. Mai exact, UE nu va confisca direct activele, ci le va folosi drept garanție pentru un împrumut masiv către Ucraina.
„Practic, banii aceștia sunt acordați cu titlul de împrumut Rusiei, iar în momentul în care se vor achita plățile pentru reparațiile de război, după ce se va ajunge la o pace durabilă și Ucraina va fi reconstruită, restul banilor se vor întoarce la Banca Centrală a Rusiei”, a explicat jurnalista DW.
Planul, deși inovator, se lovește de opoziția mai multor state membre.
„Belgia se teme, în special, din punct de vedere legal, pentru că, dacă ar transfera banii din băncile belgiene către Ucraina, ar putea fi nevoită ulterior să răspundă singură pentru această decizie”, a precizat Kühnel.
În plus, Italia, Ungaria, Cehia și, probabil, Slovacia au exprimat rezerve, ceea ce face ca negocierile să fie dificile și de durată.
„Uniunea Europeană nu mai are alternativă”
Întrebată cât de realistă este folosirea activelor înghețate și dacă UE este pregătită să meargă până la capăt, Alina Kühnel a răspuns tranșant.
„Uniunea Europeană ar trebui să fie, pentru că nu are o alternativă”, a spus jurnalista, precizând că a doua soluție – un împrumut comun pe piețele financiare, așa cum a făcut Comisia în numele tuturor statelor membre în timpul pandemiei de COVID-19 – ar fi mai greu de implementat.
„Îndatorarea comună a statelor europene ar necesita un vot unanim, iar știm foarte clar că Ungaria se opune acestei opțiuni”, a punctat Kühnel, la postul public de televiziune.
Un semnal de unitate, esențial inclusiv pentru Washington
Dincolo de decizia concretă privind finanțarea, jurnalista DW spune că mesajul politic al summitului este la fel de important.
„Cel mai clar ar fi un semnal de unitate. Ar fi foarte important ca europenii să vorbească într-un glas după summit și să transmită inclusiv către Washington un semnal de unitate”, a spus Kühnel, făcând referire la criticile recente ale președintelui Donald Trump la adresa Europei.
În paralel cu eforturile europene, Statele Unite au intensificat propriile demersuri diplomatice, iar Miami a devenit, aproape neașteptat, un nou centru al negocierilor.
Potrivit acesteia, emisarul american Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, urmează să-l informeze pe trimisul lui Putin, Kiril Dmitriev despre discuțiile recente cu partea ucraineană, după care o delegație a Ucrainei ar urma să meargă la Miami.
Precizăm că la Bruxelles se desfășoară, pe 18 și 19 decembrie, ultima reuniune a Consiliului European, unde liderii celor 27 de state încearcă să găsească o soluție privind sprijinul financiar pentru Ucraina și să dezbată subiecte precum extinderea, situația geoeconomică și consolidarea apărării și securității europene.