Demitizarea mesajelor electorale false și contracararea discursului instigator la dezbinare
Printre factorii care influențează puternic, în sens negativ, calitatea alegerilor în Republica Moldova sunt mesajele electorale false și cele instigatoare la ură și dezbinare. Respectiv, e nevoie de deprinderi și instrumente de contracarare a acestor mesaje nocive pentru a obține alegeri cât mai libere și cât mai corecte. Subiectul a fost abordat de invitații dezbaterii publice „Demitizarea mesajelor electorale false și contracararea discursului instigator la dezbinare”, organizate de Agenția de presă IPN.
Experta în domeniul monitorizării discursului de ură la Promo-Lex, Irina Corobcenco, a remarcat că, deseori, în spațiul public, atunci când se vorbește despre discursul de ură și discursul instigator la discriminare, autorii acestor tipuri de mesaje au tendința să spună că ele se încadrează în libertatea de exprimare, ceea ce este deseori fals, întrucât anumite mesaje depășesc limita de libertate de exprimare și încalcă drepturile oamenilor. Discursul de ură reprezintă o formă de exprimare agresivă bazată pe intoleranță care promovează, incită sau justifică ura în raport cu o persoană sau un grup de persoane în baza unei caracteristici, fie că vorbește o altă limbă, o altă etnie, alte viziuni, convingeri religioase etc.
Potrivit Irinei Corobcenco, atunci când există un potențial discurs de ură, ar trebui să se atragă atenția la mai multe criterii, care indică asupra faptului că acel discurs este unul periculos și justifică ura.
Mihai Mogîldea, lider de echipă, Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), este e părere că actorii care transmit mesajele false și care instigă la discriminare sunt mai vizibili în perioada electorală. Numărul mesajelor crește odată cu apropierea alegerilor pentru că se dorește apropierea suportului electoral din partea acelui electorat pe care mizează unele forte politice din Republica Moldova.
„Scopul de fapt urmărit de forțele politice prin aceste mesaje poate fi analizat din două puncta de vedere. Este clar că partidele politice care mediatizează aceste mesaje urmăresc să segmenteze electoratul în baza anumitor criterii și să creeze clivaje în rândul acestora”, a spus expertul.
De asemenea, susține Mihai Mogîldea, trebuie să se înțeleagă că un alt scop urmărit este direcționarea dezbaterilor electorale către niște subiecte a căror relevanță este fie limitată, fie foarte mica.
Elena Prohnițchi, secretarul Coaliției Civice pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC), consideră că discursul instigator la ură este inseparabil de fenomenul de fake-news și merg mână în mână.
„Ambele apelează la fobiile, inconștientul uman. Prin acest discurs este mult mai ușor de atras alegătorii, atenția lor, decât de a apela la niște fapte raționale. Discursul instigator la dezbinare este folosit de partide în interes îngust și de scurtă durată, pentru a obține puterea, adâncind clivajele și liniile de dezbinare a societății. Dar, această strategie are un impact de scurtă durată,” a spus Prohnițchi.