Editorial de Ioana Dumitrescu
China și Rusia adoptă tot mai des poziții similare în relația cu SUA și Occidentul, ceea ce a dat naștere la speculații privind o posibilă alianță militară. Un scenariu de coșmar ar fi acțiuni simultane, coordonate, în punctele de interes pentru cele două puteri autocrate: Taiwanul și Ucraina.
Coșmarul SUA: o posibilă alianță Rusia-China
Pe 23 noiembrie, Rusia și China au condamnat acțiuni ale armatei americane la granițele lor. Beijingul a făcut referire, prin purtătorul de cuvânt al armatei, la distrugătorul USS Milius care a trecut prin strâmtoarea Taiwan ce separă China de regiunea insulară autonomă revendicată de Beijing. Deși Pentagonul a precizat că nu au fost încălcate legile internaționale, China susține că „această acțiune a armatei americane a generat un risc privind securitatea și a subminat stabilitatea în regiune” și avertizează că va lua toate măsurile necesare pentru a bloca orice amenințare sau provocare și pentru a-și păstra suveranitatea și integritatea teritorială.
Pe același ton, la Moscova, ministrul rus al apărării, Serghei Shoigu semnala mișcări de trupe americane pe care le-a catalogat drept periculoase și a afirmat că SUA ar face repetiție generală pentru un atac nuclear asupra Rusiei.
Ambele declarații vin pe fondul unei atmosfere încrâncenate între Washington, Moscova și Beijing.
Două idei se desprind de aici: Prima ar fi că prinde contur o posibilă alianță militară ruso-chineză, ceea ce pentru NATO și pentru americani nu este o surpriză. În fond China și Rusia sunt două state autocrate pentru care drepturile omului nu contează și care își doresc o nouă ordine mondială croită pe pilonii totalitari. De altfel, astă vară, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că această apropiere dintre Moscova și China generează noi pericole pentru aliați.
(…)
„Liniile roșii” ale Rusiei
Într-un articol scris de însuși Vladimir Putin astă vară, Despre Unitatea istorică a rușilor și ucrainenilor, publicat pe site-ul Kremlinului, președintele rus face o trecere istorică în revistă a teritoriilor pe care Rusia le vrea înapoi. ”Am fos jefuiți” este concluzia lui Putin care într-un paragraf din articol pune sub semnul îndoielii legitimitatea granițelor Ucrainei argumentând că Ucraina modernă ocupă teritorii istorice rusești. ”Sunt din ce în ce mai convins că pur și simplu Kiev-ul nu are nevoie de Donbass” , conchide Vladimir Putin. Că Ucraina este una dintre liniile roșii ale Rusiei, este clar, și liderul de la Kremlin ne amintește asta, cel puțin în ultima vreme, săptămânal.
A spus clar și răspicat că nu dorește ca sisteme de lansare a rachetelor MK41 ( ca cele de la Deveselu) , despre care Rusia se tot plânge că pot fi folosite și pentru a lansa rachete de croazieră ofensive Tomahawk, să fie amplasate și în Ucraina.
La sfârșitul lui noiembrie, în timp ce NATO și Kievul se arătau tot mai îngrijorate de noi concentrări de trupe la granițele Ucrainei, Putin a avertizat: ”pentru noi, crearea unor asemenea amenințări în Ucraina reprezintă o linie roșie”.
Neamestecul în treburile interne vs drepturile omului
Dincolo de reacțiile la ceea ce afirmă că ar fi amenințări la adresa securității lor naționale, China și Rusia au în comun și opoziția – pe care, uneori, și-au exprimat-o împreună – față de măsurile coercitive luate de occidentali ca răspuns la nerespectarea drepturilor omului sau a legilor internaționale.
Vezi articolul integral AICI