Igor Dodon a fost printre primii șefi de stat care s-au grăbit să îl felicite pe Alexandr Lukashenko cu ocazia pretinsei victorii la alegerile prezidențiale din Belarus. Mai exact, al treilea, primul fiind Xi Jinping, președintele Chinei iar al doilea președintele rus, Vladimir Putin. Acesta a postat un mesaj siropos pe pagina sa de facebook folosind sintagma „din numele poporului moldovenesc”.
Moldova, în lista țărilor care l-au felicitat pe dictatorul belarus
Faptul că președintele moldovean și-a permis să încadreze o întreagă națiune într-un mesaj penibil și aberant pe pagina sa de socializare a indignat o bună parte a societății, care și-a vărsat nemulțumirea față de șeful statului pe rețelele de socializare. Cu atât mai mult cu cât pe străzile mai multor orașe din Belarus, poliția bătea, gaza și aresta protestatarii ieșiți cu zecile de mii, pentru a denunța fraudarea masivă a alegerilor.
„Transmit sincere felicitări omologului meu belarus, Alexandr Lukașenko, cu ocazia victoriei în cadrul alegerilor prezidențiale! Din numele poporului moldovenesc și al meu personal, îi doresc succese remarcabile în realizarea scopurilor propuse în beneficiul Republicii Belarus. Sunt convins că dialogul productiv și cooperarea strânsă dintre Republica Moldova și Republica Belarus în diverse domenii, vor contribui la consolidarea relațiilor dintre țările și popoarele noastre”, a scris Igor Dodon pe Facebook.
Dodon și-a arătat preferința pentru represiune și fraude
În timp ce miniștrii de externe ai Suediei, Germaniei, Lituaniei, Poloniei, Cehiei, Letoniei au calificat alegerile din Belarus ca fiind „nedemocratice” și au reconfirmat susținerea acestor state europene pentru aspirațiile de libertate, exercitarea drepturilor și libertăților fundamentale, inclusiv în cadrul unor alegeri democratice pentru cetățenii belaruși, șeful statului de la Chișinău și-a arătat preferința pentru represiune și încălcarea dramatică a normelor de drept.
„Deși regimul Lukașenko vrea să se laude cu un scor copleșitor (80,23%) pentru a rămâne la putere, publicul continuă să fiarbă nemulțumit de alegerile trucate”, susține vicepreședintele Platformei DA, Igor Munteanu.
„Sunt convins că Republica Moldova ar fi trebuit să se alinieze poziției comune a UE, formulate pe 10 august de către vicepreședintele UE, Josep Borrel, și Comisarul UE pentru Vecinătate și Extindere, Oliver Varhelyi, pe subiectul alegerilor din Belarus. Condamn cu fermitate graba slugarnică cu care președintele Igor Dodon, susținut de coaliția PSRM-PD de la Chișinău, l-a felicitat pe dictatorul Lukașenko, imediat după alegeri”, a comentat Igor Munteanu, ex-ambasador al Moldovei la Washington.
Și fostul ministru de externe al Republicii Moldova (din guvernul condus de Maia Sandu), Nicu Popescu, i-a cerut actualului șef al diplomației moldovene, Oleg Țulea, să se alieze la poziția UE față de abuzurile lui Alexandr Lukașenko.
„Criza din Belarus are repercusiuni și asupra Moldovei. Criza de la Minsk deja s-a transformat și într-o altă bilă neagră, eurasiatică, pentru politica externă a Moldovei. În timp ce în UE sunt condamnate violențele din Belarus și nu sunt recunoscute alegerile, președintele Igor Dodon s-a grăbit să fie unul dintre puținii lideri din lume care l-au felicitat pe Lukașenko”, susține Nicu Popescu.
Nimic de mirare!
Poziția și acțiunile lui Igor Dodon nu ar trebui să ne mire. Să ne amintim ce s-a întâmplat acum câteva săptămâni, în data de 16 iulie, când la comanda președintelui pro-rus, chiar în centrul capitalei, în timpul unui protest, poliția moldovenească i-a gazat și târât pe asfalt pe veteranii războiului de la Nistru care au luptat în 1992 pentru integritatea teritorială a Moldovei. La două săptămâni după acele evenimente teribile, Dodon s-a întâlnit cu șeful grupării separatiste de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, pe care l-a numit „președintele Transnistriei”: „Astăzi a avut loc a şaptea noastră întâlnire, cu Vadim Nikolaevici (Krasnoselski), cu președintele Transnistriei”…
Precizăm că niciun oficial moldovean nu a folosit până acum sintagma „președintele Transnistriei” în raport cu liderul separatist de la Tiraspol. Gestul său poate fi considerat „trădare de patrie”, prin recunoașterea regimului separatist, ca fiind unul legitim. Mai mult, conștient sau nu, Dodon a recurs la acest gest în preajma Zilei Constituției Republicii Moldova (29 iulie).
Mai mult ca probabil, astfel, Igor Dodon speră să-și asigure câteva zeci de mii de voturi din stânga Nistrului la alegerile prezidențiale din toamnă așa cum ca de fiecare dată, în cadrul scrutinelor organizate în Republica Moldova, sunt aduși organizat, cu autocarele, la secțiile de votare din dreapta Nistrului, zeci de mii de transnistreni.
Misiunea lui Dodon ca și element de influență a Rusiei este evidentă iar planurile Rusiei în ceea ce privește Republica Moldova devin tot mai conturate. Aici ne referim la federalizarea Republicii Moldova în principal, prin propagarea conceptului în conștiința populației că Dodon ar fi omul care poate oferi o alternativă mai potrivită decât cea europeană.