DOC „Revenim încet-încet la democrație”. Moldova a ieșit din zona „regimurilor hibride” după cinci ani
Republica Moldova a urcat 11 poziții la Indexul Democrației pentru anul 2021, ceea ce reprezintă pentru prima dată în ultimii cinci ani că țara noastră a ieșit din categoria „regimuri hibride” și a reintrat în categoria „democrație deficitară”.
Cu o reacție la acest raport publicat recent de către Economist Intelligence au venit și deputații PAS, Dumitru Alaiba și Radu Marian, care afirmă că „este un lucru îmbucurător”, însă, totuși „mai este mult de lucru”.
„Revenim încet-încet la democrație. Pentru prima dată în ultimii 5 ani Moldova nu mai este calificată ca „regim hibrid” (un fel de pre-dictatură), conform The Economist Democracy Index. Mai avem mult până la o democrație puternică. Vom continua să protejăm și avansăm democrația noastră fragilă. Moldova niciodată nu a fost o democrație veritabilă. Dar vom fi. Știu că sună poate abstract pentru unii din oamenii noștri, dar asta e important. Democrația e principala garanție de termen lung pentru stabilitate, prosperitate și dezvoltare pe care o putem construi – împreună. Democrațiile au o capacitate imensă de autocorectare, de reînnoire a politicilor, de adaptare la timpurile noi, de propulsare a liderilor și ideilor noi. Prin puterea votului oamenilor. Dictatorii urăsc democrațiile pentru că acestea reprezintă un risc existențial pentru sistemele hidoase pe care le „conduc” aceștia”, scrie Alaiba.
Și Radu Marian este de părerea că acest lucru reprezintă un indiciu pozitiv în parcursul asumat de către actuala guvernare.
„The Economist a publicat Indexul Democrației pentru 2021. Moldova a urcat 11 poziții față de anul precedent, una din cele mai mari creșteri din acest an. Pentru prima dată în ultimii 5 ani, Moldova a ieșit din categoria „regimuri hibride” și a reintrat în categoria „democrație deficitară”, scrie Marian.
Precizăm că, The Economist Democracy Index publică anual indicele democrației pentru fiecare țară. În ultimii ani, țara noastră a fost inclusă în „zona regimurilor hibride” din cauza corupției și lipsei transparenței la capitolul democratizării.