Un raport elaborat în Rusia, întitulat ”Moldova 2025: punctele de ruptură cognitivă”, analiză strategică a vulnerabilităților conducerii pro-europene de la Chișinău, în frunte cu Maia Sandu, și a scenariilor de ingerință informațională, relevă amploarea războiului hibrid purtat de Federația Rusă împotriva Republicii Moldova în 2025. Scopul final este recucerirea de către Moscova a influenței geopolitice asupra Chișinăului. Potrivit documentului, Rusia aplică o strategie sofisticată de infiltrare prin intermediul partidelor pro-Kremlin, organizațiilor religioase și rețelelor media alternative, alimentând tensiunile interne și subminând parcursul de integrare europeană a țării.
Printre principalii actori enumerați în raport se regăsesc Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), condus de Igor Dodon și Vlad Batrîncea, formațiunile politice „Șansă” și „Pobeda” apărute pe ruinele Partidului Șor, precum și liderii din autonomia găgăuză, care întrețin legături directe cu autoritățile de la Moscova. Aceștia promovează un discurs anti-UE, susțin limba rusă și se opun ferm oricărei integrări cu România sau NATO.
La rețelele politice se adaugă structuri economice – companii din domeniul energetic și agricol cu legături comerciale cu Rusia – și organizații religioase ortodoxe care acționează ca vectori de influență și rezistență față de reformele europene în educație și cultură. În plan mediatic, Telegram devine centrul de greutate al propagandei, cu implicarea unor influenceri pro-ruși precum Gabriel Călin și Dmitri Buimistru.
Documentul arată că această rețea de influență este integrată în structura socială a Moldovei și exploatează frustrările cetățenilor față de criza economică și neîncrederea în instituțiile statului. Prin mesaje identitare, religioase și nostalgice, Rusia promovează o narațiune alternativă care legitimează apropierea de Moscova și compromite discursul oficial despre integrarea europeană.
Raportul atrage atenția asupra faptului că alegerile parlamentare din 2025 vor deveni o țintă directă a acestui război hibrid. Sub pretextul unor revendicări sociale sau religioase, actorii pro-ruși ar putea destabiliza climatul politic intern, creând condiții favorabile reorientării geopolitice a Moldovei în favoarea Kremlinului.