După oprirea rebeliunii lui Prigojin, la Kremlin se bea șampanie cu pistolul sub masă. De cine se teme astăzi Putin?
Editorial de Marin Gherman
Obligat să recunoască public schema de corupție prin care l-a finanțat pe Prigojin, Putin a mulțumit militarilor și serviciilor secrete că nu l-au trădat. Dar pericolul nu a trecut pentru liderul rus.
Sărbătoare în Rusia și ovații pentru Lukașenko în Belarus. Cele două state, colaborând exemplar între ele, au reușit să oprească o rebeliune militară periculoasă, care a fost încurajată de Occident. Așa este prezentată la Moscova și Minsk anularea rebeliunii grupării Wagner.
În ciuda contextului festiv, liderului de la Kremlin îi este tot mai greu să mimeze starea de fericire cauzată de niște victorii inventate. În timpul întâlnirii cu militarii și reprezentanții serviciilor secrete, Vladimir Putin a adus de foarte multe ori mulțumiri celor care au făcut tot posibilul ca țara sa „să nu intre într-un război civil”. Construind un discurs triumfalist, de victorie asupra unei provocări majore la adresa țării sale, Putin părea totuși destul de îngrijorat, potrivit filmărilor postate pe Telegram de agenția națională de presă RIA Novosti.
Mulțumiri pentru cei care nu l-au trădat
Liderul de la Kremlin a amintit de câteva ori cuvântul „devotament”, mulțumind într-un mod latent structurilor de forță și serviciilor secrete pentru că nu l-au trădat. A fost și o mulțumire citită printre rânduri la adresa ministrului apărării, Serghei Șoigu, împotriva căruia s-a răsculat liderul grupării Wagner. Nu se știe încă dacă este un merci de adio sau unul de confirmare a prieteniei mai vechi.
Din ziua de sâmbătă, 24 iunie, când Evgheni Prigojin și-a anunțat marșul militar spre Moscova, posturile guvernamentale de televiziune relatează încontinuu despre eroismul piloților care și-au pierdut viața în timpul confruntărilor cu mercenarii Wagner, manipulați de „forțele răului” din Ucraina și Occident. Jurnaliștii ruși participă la crearea unei imagini contradictorii în ochii opiniei publice.
Pe de-o parte, militarii ruși devotați lui Putin și-au dat viața oprind gruparea periculoasă Wagner. Pe de altă parte, mercenarii lui Prigojin sunt numiți eroi ai Rusiei pentru că au salvat rusofonii de genocidul din Donbas. Până la urmă, cum sunt acești mercenari – băieți buni sau băieți răi? – nu prea este clar din haosul informațional din ultimele zile.
Marele pacificator Aleksandr Lukașenko
În același timp, Aleksandr Lukașenko a declarat, marți, la o conferință de presă desfășurată la Minsk, cea de a doua capitală a „lumii ruse”, că a reușit să-l convingă personal pe Evgheni Prigojin să renunțe la rebeliune. El a spus că liderul grupării Wagner nu manifesta nicio dorință să discute cu Putin, dar cu el a fost nevoit să vorbească.
Pozând în rolul de mare om de stat, Lukașenko a menționat că Forțele Armate Belaruse erau pregătite să intre pe teritoriul Rusiei ca să-l oprească pe Prigojin, dacă era necesar. Putin i-a mulțumit lui Lukașenko pentru sprijin, în cadrul unor mesaje video difuzate de posturile de televiziune din cele două state, în timp ce liderul de la Minsk le povestea cetățenilor săi ce „mârșav” lucrează Occidentul, manipulând anturajul „sărmanului Prigojin”.
În baza opririi unei răscoale a unui oligarh apropiat de Kremlin – un om al sistemului, de altfel -, Putin și Lukașenko au încercat să pară învingători în interiorul țărilor lor și să transmită Occidentului semnalul că ei sunt lideri de neînlocuit cu care se va negocia în viitor.
Vocea tremurândă a liderului rus
La Minsk și Moscova s-a băut șampanie cu prilejul victoriei asupra unei rebeliuni care, potrivit presei guvernamentale, avea ca scop să distrugă „lumea rusă” din interior. Vocea tremurândă a lui Putin și elogiile exagerate aduse militarilor, chiar și la 16 luni de război în Ucraina, nu arătau deloc festiv. Vladimir Putin a fost nevoit să mai îndulcească realitatea în fața publicului rus, citind neîncrezător de pe o foaie câte tancuri, blindate și tunuri ucrainene au fost distruse de armata rusă în ultimele șapte zile.
Citește mai mult AICI