Transnistrenii, despre situația din regiune: „E imposibil de trăit aici”
Un recent sondaj realizat de CBS-AXA cu privire la percepția sistemului de securitate al Republicii Moldova de către populație arată că majoritatea moldovenilor ar vedea viitorul regiunii transnistrene în componența Republicii Moldova. La capitolul pericol venit din partea stângă a Nistrului, 42,5% dintre cei intervievați au răspuns că o amenințare ar fi gradul mare de criminalitate și contrabandă din regiune. 40 % dintre cei care au participat la sondaj cred ca un alt pericol este staționarea ilegală a trupelor ruse in regiunea separatista.
Despre situația oamenilor de rând din stânga Nistrului, despre cum percep ei realitățile în care trăiesc și ce simt nu se poate afla mare lucru din presa locală, care nu este decât o portavoce fidelă a administrației de la Tiraspol, care are grijă să prezinte în culori roze viața din enclava separatistă și să elogieze realizările liderului transnistrean. Este motivul pentru care în fiecare săptămână Europa Liberă îi roagă pe corespondenții săi din regiunea transnistreană să iasă în stradă pentru a culege opinii ale oamenilor de rând și a vedea cum percep aceștia realitatea în care trăiesc.
Dincolo de succesele raportate pe online și la TV, regiunea transnistreană înregistrează cea mai mare depopulare din Europa și chiar din lume – cel puțin fiecare al treilea locuitor de acolo este plecat la muncă în străinătate, constată o recentă analiză a expertului IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță. Motivul este simplu și ni-l explică și interlocutorii noștri din regiune: sărăcia și lipsa de perspective.
”Cel mai mare eșec este că șomajul e mare și tinerii pleacă. La capitolul succese pot spune că e bine că au început să se ocupe de drumuri, să mai amenajeze orașul. Dar la noi statul nu ia în calcul angajarea de specialiști tineri și aceștia nu au niciun fel de venit. Și nu există niciun fel de dezvoltare socială. Este imposibil de trăit aici, pentru că salariile sunt mici, iar prețurile – mari. Și există și acest monopol la noi”, spune unul dintre intervievați.
Enclava separatistă din stânga Nistrului și-a proclamat independența pe 2 septembrie 1990 și până acum nu a fost recunoscută de niciun stat, nici măcar de Rusia, care are în continuare trupe pe acest teritoriu, un depozit cu 20.000 de tone de armament învechit, investiții în domenii strategice și oameni fideli care controlează puterea.
Cu un deficit bugetar anual de peste 50 la sută, regiunea supraviețuiește din comerțul cu Uniunea Europeană, la care are acces prin intermediul Chişinăului, dar și din faptul că nu plătește pentru gazele rusești consumate, iar datoria, care se apropie deja de 8 miliarde de dolari, este pusă pe seama Republicii Moldova.
Ce mai cred localnicii despre viața lor, vezi aici: https://moldova.europalibera.org