Echilibristica lui Erdoğan. Turcia nu vrea să supere nici Rusia, nici NATO
Președintele Recep T. Erdoğan s-a oferit joi să medieze conflictul dintre Rusia și Occident. A semnat la Kiev un acord de liber schimb, a îndemnat la calm, dar dorința sa de a nu supăra nici Rusia, nici NATO sau la fel de puțin pe amândouă pare să fi rămas principala preocupare.
Sub conducerea lui Recep Tayyip Erdoğan, Turcia joacă la două capete. Cumpăra armament din Rusia, spre revolta aliaților din NATO, dar vinde drone Ucrainei, supărând Moscova.
Joi, la Kiev, în conferința de presă comună cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, Erdoğan a transmis că Turcia e pregătită să facă tot ce poate pentru rezolvarea crizei dintre Ucraina și Rusia. Turcia s-a oferit să găzduiască o întâlnire a liderilor celor două țări.
Discuțiile de joi dintre președinții Turciei și Ucrainei au durat mai mult de patru ore, iar la final, Erdoğan a spus că Turcia e hotărâtă să sprijine independența teritorială a Ucrainei.
„Turcia e gata să contribuie la rezolvarea crizei dintre două țări prietene cu care se învecinează la Marea Neagră”. a spus liderul de la Ankara.
Președintele Ucrainei a salutat dorința Turciei de a media tensiunile cu Rusia și de a găzdui o întâlnire cu Vladimir Putin.
„Aș vrea să îi mulțumesc președintelui Erdoğan pentru inițiativa de a deveni mediator între Ucraina și Rusia pentru încetarea acestui război. /…/ În Ucraina, suntem pregătiți să facem tot ce se poate, pe toate platformele și în orice format”, a spus Zelenski.
Încă dinaintea întâlnirii, un oficial turc citat de Reuters spunea că președintele Turciei nu se va poziționa împotriva vreuneia dintre părți.
Într-un document strategic din 1998, ultimul an de mandat al lui Erdoğan ca primar al Istanbulului, Turcia își explica importanța strategică menționând elemente de stabilitate regională:
- echilibrul la Marea Neagră;
- control asupra rutelor maritime din strâmtorile Bosfor și Dardanele;
- graniță a NATO;
- echilibrare a puterii Rusiei inclusiv în Caucaz;
Când a devenit premier, în 2003, după un parcurs marcat de controverse și o condamnare care i-a limitat o vreme cariera politică, Erdoğan a adoptat o poziție categoric pro-Occidentală, cu intenția declarată de aduce Turcia în Uniunea Europeană.
Zece ani mai târziu, protestele publice acuzau autoritarismul în creștere și tendința de islamizare a țării, iar represiunea din piața Taksim a făcut înconjurul lumii.
UE a acuzat încălcarea valorilor democratice și a statului de drept, iar conflictul actual dintre Rusia și Occident găsește Turcia în apropierea Moscovei, chiar dacă a înfuriat Kremlinul când a vândut drone Ukrainei.
Potrivit The Guardian, Putin a criticat anul trecut decizia Turciei de a vinde armatei ucrainene drone Bayraktar TB2, care pot fi folosite împotriva separatiștilor din estul Ucrainei pe care îi sprijină Moscova. Sergei Lavrov a spus la acea vreme că Turcia încurajează tendințele militariste.
O analiză a Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR) avertizează că tensiunile de la granița Ucrainei ar putea fi cea mai mare provocare de politică externă pentru liderul de la Ankara, mai ales într-un context intern dificil.
Date citate, joi, de Le Figaro, arată că rata inflației a ajuns în ianuarie, în Turcia, la 48,69%, cel mai mare nivel din ultimii 20 de ani.
Potrivit ECFR, miza Turciei, care a criticat anexarea Ucrainei, dar nu s-a alăturat sancțiunilor internaționale care i-au urmat, este ca Rusia să nu invadeze Ucraina. Dacă acest lucru s-ar întâmpla, Erdoğan trebuie să răspundă unor întrebări dificile:
- Va continua să livreze drone Kievului?
- Va facilita accesul forțelor NATO în Marea Neagră?
- Va limita relațiile în plină dezvoltare cu Rusia?
Turcia depinde de Moscova în conflictul din Siria, unde vrea să își mențină pozițiile, iar Rusia controlează fragila încetare a focului din nordul țării, dintre opoziția și regimul siriene, Turcia și kurzii din Siria, arată analiza ECFR.