Estonia rezervă 0,25% din PIB pentru Ucraina și cere altora să facă la fel
Pe fondul temerilor că aliații Ucrainei invadată de ruși își pierd interesul s-o ajute în efortul de război, Estonia s-a angajat marți să „pună deoparte” pentru Kiev echivalentul a 0,25% din Produsul ei Intern Brut vreme de patru ani, ca asistență militară.
Promisiunea a fost făcută de prim-ministra estoniană Kaja Kallas, care a cerut și altor state din Europa, America de Nord și alte regiuni să urmeze exemplul țării sale, relatează Interfax.
„Dacă fiecare țară ar contribui cu 0,25% din PIB, asta ar acoperi nevoile Ucrainei”, a spus Kallas, care în toamnă și-a manifestat dorința de a ocupa postul de secretar-general NATO după plecarea lui Jens Stoltenberg.
Kallas a amintit că de la invazia rusă din 2022, Estonia a oferit Ucrainei asistență militară în valoare de 500 de milioane de euro și promis alocarea a 14 milioane de euro anual reconstrucției Ucrainei. Potrivit unui institut german care monitorizează efortul de asistență militară pentru Kiev, Estonia se numără printre țările care ajută cel mai mult relativ la PIB, alături vecinele sale baltice, de țările europene nordice, de Polonia, Slovacia ș.a.
În decembrie, ajutorul militar internațional pentru Ucraina a ajuns la cel mai scăzut nivel de după invazie. Temerile Kievului că va rămâne fără arme și muniție sunt accentuate de problemele din Congresul SUA, unde republicanii condiționează eliberarea de noi ajutoare pentru Ucraina de rezolvarea altor chestiuni, interne. În Europa, ajutorul financiar pentru Ucraina este complicat de opoziția Ungariei, cea mai bună prietenă a Rusiei în Uniunea Europeană, care se străduiește și să întârzie începerea negocierilor de aderare cu Kievul.
Cine ia cetățenie rusă va putea fi deportat
Potrivit presei baltice, prim-ministra Kaja Kallas a confirmat totodată că persoanele cu reședință permanentă în Estonia care aplică pentru cetățenie rusă riscă să fie expulzați.
Kallas, de profesie avocată, a amintit că Estonia are o prevedere legală care permite deportarea rezidenților ei, sau cetățenilor străini care prezintă pericol pentru securitatea națională.
„În plus, când cineva care locuiește în Estonia optează să obțină cetățenia Federației Ruse într-o vreme când Rusia atacă Ucraina, aceasta arată că în cazul unei mobilizări generale, persoana respectivă ar putea decide să se alăture armate ruse și să participe la atacurile împotriva Ucrainei”, a mai spus Kallas.
Prim-ministra de la Tallinn a mai spus că oricine locuiește de mai multă vreme în Estonia a avut posibilitatea să se convingă de adevărata natură a agresiunii ruse din Ucraina, pe care a numit-o „contrară dreptului internațional”. În Estonia, țară cu 1,3 milioane de locuitori, trăiesc aproximativ 80.000 de etnici ruși care nu au nici cetățenia estoniană, nici pe cea rusă, și cărora Estonia le emite așa-numite „pașapoarte gri”.
Avertismentul lui Kallas împotriva cererilor de cetățenia rusă vine după ce în octombrie Rusia a lansat o campanie de atragere de noi cetățeni din disaporă. Potrivit autorităților estoniene, de când cu invazia rusă din Ucraina mai vizibilă este tendința inversă, numărul etnicilor ruși care au obținut cetățenia estoniană dublându-se față de anii precedenți.