În timp ce Moldova trece de la un președinte la altul, în parlament se formează o coaliție informală care încă lucrează în interesul președintelui în exercițiu, Igor Dodon. În ultimele două săptămâni, în parlamentul Republicii Moldova, inițiativele legislative care erau pe stand by au fost adoptate fără discuții, fiind încălcate reglementările și fără a lua în considerare sursele financiare care pot acoperi „reformele” implementate.
Partidul Socialist a pierdut președinția, cel mai important detaliu al „mecanismului” care a fost construit în timpul mandatului de patru ani al lui Igor Dodon. Acum aceasa se mută legal în opoziție. Socialiștii din spatele lui Dodon nu vor suporta acest lucru iar pentru a reface forțele care au irosite în campania prezidențială nu mai este timp. Partidul încearcă să se regrupeze și să păstreze controlul asupra guvernului și parlamentului pentru a preveni alegerile anticipate în cel mai incomod moment pentru sine, deoarece astfel imagine și asa știrbită a stângii poate fi direct proporțională cu numărul de fotolii în noul parlament.
„Bătălia garanților”
După perioada agitată din timpul alegerilor prezidențiale, Moldova a plonjat din nou în luptă. Confruntarea politică și juridică a început în a doua zi după alegeri. Pierzând cu o diferență, Dodon a vrut să conteste rezultatele alegerilor în instanță, dar fără rezultat.
La 3 decembrie, grupul de deputați a lui Dodon și Șor dar și alți deputați care și-au schimbat afilierea politică de-a lungul carierei lor parlamentare adoptă în parlament un pachet de legi privind retragerea din subordonarea prezidențială a principalului serviciu secret al Republicii Moldova – Serviciul de Informații și Securitate (SIS).
În 2016, după ce Igor Dodon a devenit președinte, democrații lui Plahotniuc au predat Parlamentului, Serviciul de Informații și Securitate. În 2019, socialiștii, cu ajutorul blocului ACUM, l-au adus înapoi sub controlul președintelui. După înfrângerea lui Igor Dodon la alegerile prezidențiale din noiembrie, Vasile Bolea&Co s-au răzgândit și, după ce au preluat părți din nota informativă din proiectul de lege din 2016, au încercat să transfere SIS din nou sub controlul parlamentului, dar Curtea Constituțională a suspendat legea, care a eliminat structura din administrația prezidențială. Președintele ales Maia Sandu a numit anterior adoptarea legii o încercare a actualului președinte Igor Dodon de a uzurpa puterea.
„Președintele în exercițiu”
Mai puțin pretențios în alegerea aliaților Dodon, datorită parlamentarilor socialiști și dezertorilor care au deținut cândva partidul lui Plahotniuc, promovează alte legi în parlament, care au provocat indignarea politicienilor moldoveni de dreapta și a susținătorilor acestora.
Cu o săptămână înainte de demisia lui Dodon din funcția de președinte, coaliția sponsorizată de stat a adoptat legi împotriva cărora, la prima vedere nu e nimic de contestat: „legea miliardelor de dolari” a fost abrogată, vârsta de pensionare a fost redusă, statutul limbii ruse a fost ridicat, Găgăuzia a primit puteri suplimentare, stadionul republican a fost luat de la americani, iar emisiunile TV rusești au reapărut în emisie. Paradoxul este că, chiar dacă unele dintre aceste legi vor fi abrogate la Curtea Constituțională, ele vor ajunge în mâinile lui Igor Dodon și ale socialiștilor.
„Limba mea – dușmanul tău”
Prin legea, care garantează limbii ruse statutul de limbă de comunicare interetnică, Dodon speră să își elibereze calea spre parlament, în perioada premergătoare alegerilor anticipate iminente. Iar dacă viitorul șef de stat Maia Sandu va decide să desființeze guvernarea, aceasta va fi în mâinile domnului Dodon, care va putea ataca adversarii sub bannerele de protecție a drepturilor vorbitorilor ruși, care alcătuiesc o mare parte din electoratul socialiștilor. Dacă opoziția va accepta legea limbii ruse – va înfuria susținători, iar dacă vor încerca să o conteste în instanță – socialiștii vor acuza opoziția de atacuri asupra cetățenilor vorbitori de limbă rusă a țării și ignorarea drepturilor minorităților naționale.
În plus, Dodon merge săptămâna aceasta la Moscova ca un apărător incontestabil al intereselor „lumii ruse” în Moldova, ceea ce îi permite să continue să conteze pe sprijinul exclusiv al Rusiei, inclusiv în alegerile parlamentare.
Legea „miliardului”
Consecințe nefaste asupra opoziției aduce și abrogarea legii „miliardelor”, adoptată în 2014-2015, conform căreia se obligă să returneze Băncii Naționale banii depuși ca împrumut de urgență către trei bănci jefuite, prin care s-a realizat „furtul miliardului”. Socialiștii spun că în acest fel din bugetul de stat pentru anul au fost alocate aproximativ 800 de milioane de lei. Cu toate acestea, abrogarea acestei legi dezavantajează cel mai mult Republica Moldova.
Șeful Băncii Naționale, Octavian Armașu, a avertizat că, pe lângă deteriorarea relațiilor cu FMI și închiderea finanțării externe, abrogarea legii va duce la formarea unei găuri în bilanțul Băncii Naționale, care poate devaloriza leul moldovenesc și respectiv la inflație.
Această inițiativă rupe complet relațiile cu organizațiile internaționale, care în 2021 mai mult ca sigur nu ne vor acorda împrumuturi și subvenții noi, mai ales în condițiile epidemiei de coronavirus și a crizei economice. Astfel în bugetul de stat se creează o gaură uriașă care îi va fi pusă în cârcă noului preșdinte.
„De ce îl criticați acum? Dacă nu vă place și doriți să faceți un demers la Curtea Constituțională, atunci asumați-vă responsabilitatea, anunțați-i pe oameni”– comentează Dodon.
Inițiativele legislative adoptate de coaliția informală, promulgată ulterior de Dodon, nu se referă la reforme, ci la supraviețuire. Cel mai probabil, Moldova nu va putea vita alegerile anticipate. Cu fiecare zi care trece, presiunea publică va crește, iar întrebarea nu ține de faptul dacă vor exista alegeri anticipate, ci e când anume vor avea loc acestea. Socialiștii vor trage din timp încercând să ochească un moment mai convenabil pentru ei. Dar un astfel de moment ar putea să nu existe – socialiștii ar putea pierde controlul asupra situației.