În Republica Moldova, propaganda de război rusă e asumată fără rezerve doar de partidele de buzunar
Editorial de Mădălin Necșuțu
Invadarea Ucrainei de către Rusia a dat emoții și în Republica Moldova, care are – și ea – pe teritoriul său militari ruși, un conflict înghețat și o entitate separatistă agresivă sprijinită de Moscova. Scenariul unei invazii e tot mai puțin probabil, date fiind dificultățile întâlnite în Ucraina de armata rusă, ceea ce nu înseamnă însă că a dispărut riscul ca unele provocări să degenereze.
Marile formațiuni pro-ruse preferă să fie discrete, formațiunile de buzunar încearcă să profite
Dacă în plan militar, după cum mai mulți oficiali americani au declarat recent, Republica Moldova nu ar fi în cătarea Rusiei, cel puțin pentru moment, pericolul rezidă în interiorul cetății. Forțele pro-ruse și agenții provocatori ai Rusiei nu pot sta la nesfârșit în expectativă și tatonează terenul.
Până în prezent, liderii forțelor pro-ruse mai puternice din Republica Moldova – precum Partidul Socialiștilor sau Partidul Comuniștilor – s-au limitat la o retorică împotriva refugiaților din Ucraina. Aceasta s-a văzut și la televiziunile pro-rusești, care au prezentat refugiații într-o o lumină negativă, fără a pomeni din ce cauză se află ei pe teritoriul Republicii Moldova, și au evitat să ofere informații despre războiul din Ucraina.
În această logică și bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah, a cerut autorităților de la Chișinău chiar a doua zi după invaziei, pe 25 februarie, să stea deoparte, să nu condamne Rusia ca agresor și „să nu încerce să învinovățească sau să justifice vreuna dintre părți”.
Cel mai nou incident în acest sens s-a produs la Chișinău săptămâna trecută, când liderii a două partide de mică anvergură au făcut propagandă rusească într-o conferință de presă. Este vorba despre partidul prorus „Patrioții Moldovei” și organizația obștească „Patria noastră – Moldova”. Liderii celor două entități au ținut o serie de prelegeri în favoarea invaziei Rusiei în Ucraina. Aceștia au preluat narațiunile Moscovei despre o așa-numită operațiune specială de „denazificare” a Ucrainei.
Președintele Partidului „Patrioții Moldovei”, Mihail Garbuz, a declarat că Occidentul se face vinovat de invazia Rusiei în Ucraina și că Rusia repară acum un rău înfăptuit în 2014 – Euromaidanul. Garbuz a susținut că, în 2014 în Ucraina, ar fi avut loc „o lovitură de stat cu înlăturarea conducerii alese legal a Ucrainei”.
„Partidul Patrioţii Moldovei sprijină operaţiunea specială de demilitarizare şi denazificare a Ucrainei. Noi conştientizăm că această acţiune este necesară nu doar pentru securitatea din Ucrainei şi a Rusiei, dar şi a întregii lumi. Este o măsură de prevenire a celui de-Al Treilea Război Mondial. Noi acuzăm lumea anglo-saxonă că întreprinde acţiuni de nimicire a popoarelor slavone frăţeşti. Acuzăm conducerea Republicii Moldova de trădare a intereselor ţării. Au devenit marionetele Statelor Unite, fapt ce poate duce la pierderea suveranităţii ţării”, a afirmat Garbuz.
În aceeași conferință de presă, președintele organizației „Patria noastră – Moldova”, Artiom Guriev, s-a arătat indignat că forțele politice pro-rusești mai mari de la Chișinău nu sunt destul de vocale împotriva Ucrainei.
„Asta demonstreză că nu au fost niciodată sinceri [PSRM-ul lui Igor Dodon]. Le este frică de responsabilitate. Când este profitabil pentru ei și nu există nicio amenințare, liderii acestor partide pot să coopereze cu aceeași Rusie și pot primi un fel de finanțare de acolo. Când miroase a prăjit, pur și simplu, s-au ascuns în gropile lor”, a declarat Guriev.
Guriev s-a plâns că în Republica Moldova organizațiile găgăuze că nu doresc să participe la manifestări publice împotriva Ucrainei, deoarece ar fi intimidate de autoritățile de la Chișinău.
De ce ar trebui ca Republica Moldova să fie mai fermă în combaterea știrilor false, dezinformărilor și propagandei
Anterior lui Garbuz și Guriev, un alt politician pro-rus de la Chișinău, Aleksandr Kalinin, șeful „Partidului Regiunilor”, denumire purtată și de formațiunea fostului președinte pro-rus din Ucraina, Viktor Ianukovici, a declarat într-un interviu pentru un portal rusesc că dorește ca Rusia să-și continue războiul în Ucraina pentru „înfrângerea nazismului”.
Mai mult, Kalinin a preluat narativele rusești și a afirmat că nu numai în Ucraina, dar și în Republica Moldova ar exista „laboratoare biologice”. El a spus că ucrainenii ar transferat „laboratoarele biologice” de pe teritoriul lor pe cel al Republicii Moldova și că scopul vizitei la Chișinău pe 6 martie a secretarului de stat al SUA , Anthony Blinken, ar fi fost acela de a lua mostre de la respectivele arme.
Sarabanda de fake news-uri a continuat. Kalinin a mai spus și că NATO plănuiește să desfășoare trupe în Republica Moldova sau că rușilor nu se permite să vorbească limba rusă în Republica Moldova, mișcare ce vine la unison cu campania privind discriminarea rușilor lansată de mai multe ambasade ale Rusiei.
Kalinin a candidat la președinția Republicii Moldova și alegerile parlamentare din vara trecută, când a obținut un scor infim, dar s-a evidențiat prin scandalurile provocate în platourile televiziunilor unde a fost invitat pentru dezbateri.
Dacă în cazul Sputnik-ului și cel al fostului deputat PPCD, Iurie Roșca, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) s-a sesizat rapid, nu același lucru s-a întâmplat și cu politicienii menționați mai sus, deși aceștia sunt cunoscuți de mai mult timp pentru mesajele lor pro-ruse. Mihail Garbuz chiar a propus un referendum de aderare a Republicii Moldova la Federația Rusă ca subiect federal. De asemenea, în aprilie 2015, Garbuz a intrat în colimatorul SBU, Serviciul de Informații al Ucrainei, după ce a participat la la crearea „Radei Populare a Basarabiei”. Acesta era o organizație pro-rusă formată la Odessa, în mare majoritate din minoritățile din această regiune, care milita pentru autodeterminare pe modelul din Luhansk și Donețk.
Garbuz participase anterior în 2014, alături de alți politicieni pro-ruși la înființarea unui proiect controversat numit „Moldova Mare”, care viza și partea românească a Moldovei. Această intenție a ajuns în atenția serviciilor speciale în ajunul semnării Acordului de Asociere cu UE, în vara lui 2014, și ar fi făcut parte din planurile de destabilizare și alte acțiuni secesioniste „ale minorităților etnice de la Comrat și Bălți împotriva autorităților legitime ale statului”. Cazul a fost atunci investigat și destructurat de SIS.
Istoria lui Garbuz în astfel de acțiuni nu se oprește aici. În 2011, alături de Liga Tineretului Rus din Moldova, acesta milita pentru renunțarea la denumirile „românizate” ale străzilor din Chișinău și înlocuirea acestora cu cele din timpul Uniunii Sovietice.
Într-un editorial scris pentru Politico.eu, premierul polonez Mateusz Morawiecki că Rusia trebuie sancționată mult mai dur și a propus în plan în 10 pași deoarece Moscova trebuie oprită acum. „Ce vom face dacă Putin va ajunge în continuare la Chișinău, capitala Moldovei? Sau dacă atacă Vilnius și Varșovia?”, s-a întrebat retoric Mateusz Morawiecki.
Așadar, este nevoie ca și autoritățile din Republica Moldova să acționeze profilactic cu astfel de elemente destabilizatoare. Deși pentru moment acestea par mai degrabă marginale, fără o ponderea prea mare în ecuația politică, ele pot fi scânteia unor probleme mai mari pentru Republica Moldova.