Inamici în sânul Bisericii Ortodoxe Ucrainene? Cine sunt colaboratorii Moscovei
De anul trecut guvernul de la Kiev anchetează Biserica Ortodoxă Ucraineană, anterior subordonată Patriarhiei Moscovei, acuzând-o de propagandă pro-rusă. Dar există inamici în sânul bisericii ucrainene și cât de mulți sunt colaboratorii Moscovei? întreabă The Guardian care a realizat interviuri cu experți și reprezentanți ai acestei instituții, care susține că s-a rupt de Moscova și condamnă ferm agresiunea rusă în Ucraina.
Guvernul ucrainean a decis să rezilieze contractul de închiriere încheiat cu Biserica Ortodoxă Ucraineană pentru complexul Mănăstirea Peșterilor din Kiev pe motiv că au existat încălcări ale regulilor de folosință a spațiilor și s-au descoperit dovezi ale unor activități pro-ruse. Starețul mănăstirii, mitropolitul Pavlo, a fost plasat sub arest la domiciliu, iar autoritățile ucrainene au făcut percheziții și au pus sub inculpare mai mulți clerici.
Părintele Mikola Danielvici, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Ucrainene afiliată anterior Moscovei, admite că „există unele probleme care au nevoie de rezolvare”, dar că susține urmărirea responsabilității individuale, și nu colective.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a explicat anul trecut, după demararea investigației, că nu se va permite niciunei organizații religioase care cooperează cu Rusia să continue să lucreze din interiorul statului ucrainean.
Astfel că Biserica Ortodoxă Ucraineană a primit decizia de a evacua sediul de la Mănăstirea Peșterilor. Aceasta a dat însă în judecată guvernul de la Kiev și a refuzat să părăsească complexul.
Totuși, de când a fost emis ordinul de evacuare, preoți, călugări și seminariști au fost văzuți încărcând bagaje în camioane, relatează The Guardian.
„Mama Rusia”
Ancheta a fost declanșată de o filmare nedatată în care credincioși ai mănăstirii se roagă pentru „Mama Rusia” – un gest de neadmis și un păcat de neiertat în contextul în care soldații ucrainenii sunt uciși într-un război declanșat de Moscova împotriva Ucrainei.
Totuși, ierarhii bisericii contestă acuzațiile argumentând că instituția a rupt total legăturile cu Moscova după invazie și respingând vehement ideea că acceptă influența, controlul sau sponsorizarea Rusiei.
Mai mult, insistă că și în trecut cele două Biserici erau unite doar de legătura canonică cu Patriarhia Moscovei în calitate de biserică originară și că în rest s-a autoadministrat inclusiv financiar.
În cadrul unui interviu mitropolitul Clement, șeful biroului de presă al Bisericii Ortodoxe Ucrainene, a susținut că ancheta deschisă de guvernul de la Kiev este un complot pus la cale de agenți ruși din administrația prezidențială în scopul de a sădi dezbinare printre ucraineni.
Episcopul a mai susținut că înregistrarea video de la o slujbă la Mănăstirea Peșterilor a fost de fapt manipulată și că a fost suprapus fondul sonor.
„Vedeți cumva pe cineva cântând în filmare? Am ajutat și continuăm să ajutăm țara în vreme de război pentru că mulți credincioși ortodocși ucraineni luptă în armată”, a spus el.
În pofida acestor afirmații au fost numeroase cazuri de înalți clerici din această biserică care au propagat narațiunile Kremlinului și înainte de invazie, inclusiv ale celor care în interviuri televizate au afirmat că peninsula Crimeea aparține Rusiei sau că conflictul din Donbass este de fapt război civil.
În plus, perchezițiile efectuate de serviciile ucrainene de securitate au scos la iveală literatură pro-rusă, steaguri și chiar pașapoarte rusești.
Mai mult decât atât, serviciile au făcut publice conversații interceptate în care al doilea prelat al bisericii, mitropolitul Pavlo, ar fi surprins omagiind ocupația Hersonului de către Rusia și aducând în discuție teoria conspirației lansată de Rusia precum că un obiectiv al invaziei ar fi laboratoarele de arme biologice americane care ar exista pe teritoriul Ucrainei.
Inamici în sânul Bisericii Ortodoxe Ucraiene?
În acest context, problema nu este dacă unii membri ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene au convingeri pro-ruse sau poate că sunt în slujba Kremlinului, ci cât de răspândite sunt acestea și dacă măsurile autorităților sunt justificate.
Citește mai mult AICI