Republica Moldova intră în alegerile parlamentare din 28 septembrie cu un bagaj greu: un război hibrid purtat de Federația Rusă, care de ani de zile testează reziliența democratică a statului. De la bani negri și rețele de propagandă, până la șantaj energetic și coruperea alegătorilor, metodele folosite par extrase dintr-un manual. Obiectivul este limpede – subminarea încrederii în instituțiile democratice și orientarea electoratului către partide pro-ruse.
Finanțarea ilegală, motorul campaniilor obscure
Unul dintre cele mai evidente instrumente de influență rămâne finanțarea ilegală. Autoritățile estimează că doar în 2024, aproximativ 200 de milioane de euro au intrat în țară prin canale afiliate Moscovei, bani folosiți pentru cumpărarea voturilor și finanțarea partidelor satelit. Rețeaua lui Ilan Șor, aflat în Israel și condamnat definitiv în dosarul „furtul miliardului”, a fost identificată de mai multe ori ca principal canal de transmitere a acestor fonduri.
Raportul Malign Interference in Moldova al DFRLab a arătat cum blocul „Victorie”, afiliat lui Șor, a utilizat canale de Telegram și chat-boți pentru a mobiliza alegători și a distribui mesaje pro-Kremlin. În paralel, Meta a închis zeci de pagini false în limba rusă, care se prezentau ca publicații independente, dar care alimentau sistematic propaganda rusească.
Consiliul Uniunii Europene a sancționat în iulie 2025 șapte persoane și trei entități implicate în aceste rețele, acuzându-le de „destabilizarea proceselor democratice”. Conturi bancare au fost blocate, iar mai mulți lideri pro-ruși au primit interdicții de călătorie în spațiul european. Aceste măsuri confirmă că banii nu mai circulă doar în umbră, ci au devenit un subiect de securitate internațională.
Transnistria și șantajul energetic
Regiunea transnistreană, controlată de separatiști pro-ruși, rămâne un punct sensibil și o pârghie de presiune pentru Kremlin. După ce acordul de tranzit al gazului prin Ucraina a expirat, pe 1 ianuarie 2025, livrările de gaz către Transnistria au fost întrerupte. Centrala de la Cuciurgan, care furnizează electricitate pentru întreaga regiune, a intrat în colaps. Autoritățile separatiste au declarat stare de urgență, locuitorii s-au trezit fără căldură și apă caldă, iar criza a fost imediat folosită politic.
Mesajele pro-ruse au prezentat situația ca pe un avertisment: „doar Moscova poate garanta stabilitatea energetică”. În realitate, Uniunea Europeană a intervenit rapid, oferind un pachet de 30 de milioane de euro pentru a sprijini Chișinăul și Tiraspolul să treacă peste iarnă.
Criza energetică a demonstrat încă o dată că Rusia nu ezită să folosească infrastructura critică drept armă electorală. În fața acestui șantaj, Moldova își accelerează planurile de diversificare a resurselor energetice, dar vulnerabilitatea rămâne o realitate.
Manipularea online și războiul informațional
Spațiul digital a devenit scena preferată pentru interferența rusă. În toamna anului 2024, Meta a închis peste 40 de conturi și pagini care vânau publicul vorbitor de rusă din Moldova, prezentându-se drept „media locale” dar distribuind narațiuni pro-Kremlin. Ulterior, DFRLab a documentat rețele de boți și canale Telegram folosite pentru a amplifica știri false, a ataca instituțiile statului și a promova ideea că Moldova este „condamnată” să rămână în sfera de influență rusă.
Aceste acțiuni nu urmăresc doar să convingă alegătorii, ci și să inducă un sentiment de cinism și neputință: că votul lor nu contează și că deciziile se iau „în altă parte”. Tocmai acest tip de manipulare psihologică este cea mai periculoasă, pentru că lovește direct în motivația cetățenilor de a merge la urne.
Instituțiile de securitate și avertismentele internaționale
Serviciul de Informații și Securitate a vorbit public despre existența unui „centru operațional” la Moscova care coordonează rețelele de influență din Republica Moldova, în special cele conectate la Ilan Șor. Potrivit SIS, obiectivul este clar: compromiterea proceselor electorale și menținerea țării în sfera de influență rusă.
Constatările SIS sunt confirmate de rapoartele OSCE/ODIHR și ale observatorilor Promo-LEX. În perioada 13 august – 10 septembrie 2025, OSCE a notat „îngrijorări semnificative” privind publicitatea online netransparentă și finanțările obscure, iar Promo-LEX a documentat cazuri de corupere a alegătorilor și implicarea cultelor religioase în campanie.
La Bruxelles, Parlamentul European a descris aceste practici drept „interferență malițioasă” și a cerut consolidarea rezilienței Moldovei împotriva războiului hibrid purtat de Rusia.
Testul din 28 septembrie
Toate aceste tactici – banii iliciți, propaganda digitală, șantajul energetic și infiltrarea rețelelor politice – formează un tablou coerent al interferenței rusești în procesele electorale ale Republicii Moldova. Alegerile din 28 septembrie nu vor fi doar o competiție între partide, ci și un test al rezistenței democrației moldovenești în fața presiunilor externe.
În joc nu este doar componența viitorului parlament, ci și capacitatea Republicii Moldova de a demonstra că votul cetățenilor este liber, corect și suveran. Moscova a arătat deja că nu își pune mănuși în acest război hibrid. Rămâne de văzut dacă Chișinăul și partenerii săi europeni vor reuși să contracareze eficient acest manual de influență, pentru ca democrația să nu devină o simplă ficțiune.
