Istoricul Armand Goșu, despre slăbiciunile Rusiei după Kursk. Și cum produc rezerviștii serviciilor secrete românești mesaje pro-rusești
Contributors: Cum a comentat presa rusă declarația fostului director operativ al SIE, Silviu Predoiu, în care-l critică pe președintele Zelenski care ar fi creat riscul unui atac nuclear pentru că a pornit incursiunea în regiunea provincia Kursk? A fost depășită „linia roșie”, spune Predoiu. Zelenski și-a asumat riscul unui „atac nuclear” și – mai spune fostul șef al spionilor români, „l-a asumat în numele nostru”.
Armand Goșu: A fost o depeșă TASS de la București, care conținea pasaje din intervenția domnului Predoiu, traduse în limba rusă. Și RIA Novosti, o altă agenție de presă, a dat știrea. Și am mai găsit un articol, ceva mai elaborat în publicația electronică gazeta.ru. Declarația a fost preluată de presa rusească, era previzibil asta. Cu titluri care variau de la o publicație la alta și apăreau cuvintele „expert” și „șeful spionilor României”, „linia roșie”.
Succesul ofensivei ucrainene a confirmat faptul că Rusia nu are trupe pregătite să intervină
Contributors: Incursiunea în regiunea Kursk a fost un fel de complot al lui Zelenski care a prins pe picior greșit America, spune Predoiu. Chiar așa să fie? Chiar nu știau occidentalii că Ucraina pregătește această ofensivă? Și care au fost obiectivele acestei manevre?
Armand Goșu: N-am informații, dar este puțin probabil să nu fi știut. Aliații occidentali relevanți, probabil că știau, deși neagă.
Mai important este însă faptul că nu cunoaștem obiectivele Kievului. Nu știm care au fost resursele implicate de Ucraina în această operațiune. Nu sunt militar, cunoștințele mele de istorie militară sunt limitate, dar cred că această ofensivă care a intrat în a treia săptămână și armata ucraineană încă avansează, este un succes. Comandantul trupelor americane din Europa a afirmat asta, nenumărați analiști militari occidentali au spus că această operațiune va intra în manuale și va fi predată în școlile de război, prefer să-i creditez pe aceștia. Trupele ucrainene, în doar câteva zile, au preluat controlul unui teritoriu mai mare decât cel ocupat de trupele rusești în Donbass de la începutul anului și până astăzi. Dacă punem în balanță pierderile suferite de cele două părți, Ucraina iese cu mult mai bine. Succesele operaționale sunt evidente. Succesele tactice sunt ceva mai modeste. Presupun că obiectivul tactic primordial era scăderea presiunii în Donbass, în zona Pokrovsk, în primul rând, unde trupele rusești au avansat la 10-12 km de oraș. Pokrovsk este un oraș mare, circa 50.000 de locuitori și un nod rutier și feroviar important. Chiar dacă vedem că populația este evacuată, este probabil ca armata ucraineană să reziste acolo multe săptămâni și să crească prețul plătit de ruși. Și nu este deloc sigur că Putin va reuși să ocupe Pokrovsk până în noiembrie, la alegerile americane. Deci, Putin a ales, pentru el este mai important ca să cucerească întreaga regiunea Donețk, decât să respingă ofensiva ucraineană din Kursk.
Referitor la campania aceasta de presă, că dacă pică Pokrovsk, va fi o tragedie. Nu va fi nici o tragedie, vă asigur. Așa s-a spus și la Bahmut, la Avdiivka și nu s-a întâmplat nimic. Ucrainenii s-au așezat pe un nou aliniament pe care l-au apărat. Pentru acest an, armata rusă și-a epuizat resursele, va mai forța câteva zile, poate săptămâni, în direcția Pokrovsk, după care va încerca să înghețe linia frontului.
Cred că obiectivul strategic este unul politic, și acesta a fost atins. Asta e cel mai important pentru ucraineni. Acel cap de pod ocupat de ucraineni, 5% din teritoriul regiunii Kursk, circa 1500 km2 poate fi apărat, pe de o parte de o protecție naturală, râul Seim, pe de altă parte un sistem de fortificații, tranșee, care sunt construite acum. Acest buzunar poate fi extins, dar probabil nu foarte mult, pe măsură ce se prelungește faza luptelor de manevră și se conturează o linie a frontului. Nu cred că-i interesează pe ucraineni centrala nucleară și nici să intre în orașul Kursk, care are peste 400 de mii de locuitori. Ca să avanseze până la Kursk, Ucraina ar avea nevoie de forțe suplimentare, ar trebui să dubleze numărul de brigăzi, pentru a menține o densitate minimă a forțelor. Până la Kursk mai sunt 50 km și pentru a evita încercuirea ar trebui să lărgești mult linia frontului. De aceea, cred că Zelenski a fost sincer când a spus că această operațiune de ocupare a unui teritoriu de frontieră s-a făcut din perspectiva viitoarelor negocieri politice. Cred că acesta este obiectivul politic al incursiunii din Kursk. Ca să fie realizat, ucrainenii trebuie să poată apăra cu succes în următoarele luni teritoriul ocupat în regiunea Kursk.
Succesul ofensivei ucrainene a confirmat faptul că Rusia nu are o rezervă operațională, nu are trupe pregătite să intervină, că militarii din rezervă sunt în majoritate recruți, care nu sunt pregătiți nici mental, nici tactic pentru a lupta, predându-se în număr mare. De altfel, obținerea unui număr mare de prizonieri care să fie schimbați cu militarii ucraineni a fost unul dintre obiectivele asumate public de Zelenski.
Foarte importantă mi se pare relansarea războiului de manevră, care a fost abandonat în toamna 2022, după eliberarea Herson, și ieșirea din paradigma războiului de uzură, în care Rusia este greu de învins pentru că are mai multe resurse.
Succesul acestei operațiuni consolidează prestigiul generalului Oleksandr Sîrski, comandantul trupelor ucrainene, care-l învinge a doua oară pe generalul rus Aleksandr Lapin, comandantul grupului nord de armate, după ofensiva spectaculoasă din regiunea Harkov, din septembrie 2022. E importantă această victorie pentru moralul armatei și încrederea în comandantul ei.
Contributors: Și speranțele Ucrainei se leagă de acest „buzunar” în regiunea Kursk cum îi spuneți dvs?
Armand Goșu: Sunt și alte tactici de succes ale ucrainenilor. Această strategie a loviturilor în adâncime pare extrem de eficientă. Înainte de discuția noastră am făcut un inventar al loviturilor din ultimele săptămâni și mă declar impresionat, în fiecare noapte drone ucrainene au lovit și distrus obiective militare (baze, depozite, aeroporturi, posturi de comandă) și obiective civile cu întrebuințare militară, cum sunt rafinăriile, rezervoarele de combustibil etc. Sunt drone, cu rază lungă de acțiune, pe care ucrainenii le construiesc în mod independent, cu care au lovit ținte la mii de kilometri distanță. Sigur că aceste drone transportă o încărcătură explozivă limitată. Dar, din fericire pentru ucraineni, rușii nu și-au betonat bazele aeriene, depozitele, centrele de comandă, așa că dronele produc pagube serioase. E o strategie inspirată din războaiele punice sau din războiul peloponesiac. Dar e o strategie care poate fi contracarată. Dacă rușii ar fortifica și ar îngropa în beton toate țintele posibile și ar adapta apărarea anti-aeriană, eficiența dronelor ar fi mai scăzută.
Ofensiva din Kursk nu îndepărtează perspectiva negocierilor, ci din contră
Contributors: Această ofensivă din Kursk îndepărtează și mai mult perspectiva negocierilor de pace. Presa americană a relatat recent că Qatar-ul ar fi mediat o înțelegere ruso-ucraineană, iar Serghei Lavrov a exclus orice discuție cu ucrainenii după 6 august.
Armand Goșu: N-aș lua foarte în serios declarațiile lui Lavrov. Nici informațiile din articolul din „Washington Post” nu văd să se confirme din alte surse.
Altceva mi se pare important. Cu câteva zile în urmă, în „Spiegel”, Mihail Zîgar a publicat un articol despre faptul că Dmitri Kozak a fost reactivat. Dacă vă amintiți, Kozak era responsabil cu dosarul ucrainean la Kremlin. Ca și cu dosarul Moldova. Deci, ar fi de urmărit dacă oamenii apropiați de Kozak de la Chișinău vor fi reconsiderați și scoși în față. Asta nu i-ar veni bine lui Ilan Șor, noua stea a politicii Moscovei în Moldova, care ar putea fi împins pe linie moartă. Depinde și de Serghei Kirienko, cât de tare vrea să joace și el pe Moldova. De observat ce se petrece în toamna asta și mai ales anul viitor la parlamentarele din Moldova. Asta a fost o paranteză. Să revin la Ucraina.
Citește interviul integral AICI