Kremlinul a amenințat, din nou, că va riposta dur la intrarea neautorizată a unor nave străine în ceea ce numește apele teritoriale rusești. Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a calificat drept bine planificat la Londra și Washington incidentul de luna trecută, când rușii au deschis focul pentru a intimida echipajul unei nave militare britanice aflată în dreptul peninsulei ucrainene Crimeea, anexată de Moscova acum șapte ani. Pentru Peskov, în tandemul anglo-american, Statele Unite sunt șeful, iar NATO e un element destabilizator și un promotor al confruntării cu Rusia.
Analiștii remarcă discursul destul de monoton și repetitiv al responsabililior politici de la Moscova pe tema incidentului maritim. Anterior, adjunctul ministrului rus de Externe, Serghei Riabkov, a acuzat Marea Britanie şi Statele Unite că vor să provoace un conflict în Marea Neagră. El a ameninţat că ruşii îşi va apăra frontierele cu orice mijloace, inclusiv militare. Moscova avertizase, deja, că va bombarda vasele britanice dacă acestea vor mai recurge la ceea ce a numit acţiuni provocatoare.
Ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, precizase că distrugătorul HMS Defender, aflat în apele Mării Negre, circula pe un traseu recunoscut internațional, între portul ucrainean Odessa și Georgia. Precizarea survine după ce Rusia a anunțat că a recurs la tiruri de avertisment, când nava militară britanică ar fi pătruns trei kilometri în apele sale teritoriale. Comentariile de presă acreditează versiunea rusă, dar insistă că gestul marinarilor englezi a fost o reafirmare a dreptului internațional, din perspectivă căruia Crimeea aparține Ucrainei, precum și a tensiunilor acute dintre Moscova și Londra.
Luna trecută, chiar înainte de deschiderea Campionatului European, ambasadele britanică și americană la Kiev și-au exprimat susținerea pentru noul echipament al fotbaliștilor ucraineni, pe care sunt imprimate harta țării lor, incluzând Crimeea, și sloganuri patrotice. Aliați cu Franța, Regatul Sardiniei din Italia de azi şi cu defunctul imperiu otoman, din care a rămas Turcia modernă, englezii s-au luptat cu ruşii, între 1853 şi 1856, în ceea ce, în epocă, s-a numit războiul Crimeei. Geostrategic, acesta a fost menit să stăvilească expansiunea spre vest a imperiului ţarist şi a avut succes, ruşii învinşi fiind nevoiţi, între altele, să returneze principatului românesc al Moldovei sudul Basarabiei ocupate în 1812 – judeţele Ismail, Bolgrad şi Cetatea Albă. Amplificate de incapacitatea uneia dintre cele mai vechi democraţii din lume de a tolera abuzurile statului poliţienesc de la Moscova, idiosincraziile ruso-britanice s-au perpetuat, iar Londra a anunţat, luna trecută, că va propune partenerilor săi din aşa-numitul G7, grupul celor mai bogate şapte democraţii din lume, crearea unui mecanism comun de contracarare rapidă a propagandei şi dezinformării provenite, în special, din Rusia şi China.
Potrivit publicaţiei Sunday Times, preluată de agenţiile de ştiri, un studiu finanţat de ministerul de Externe relevă că „trolii pro-ruşi” inundă cu comentarii de rea-credinţă siteurile de internet ale ziarelor britanice, pentru a crea impresia că opinia publică din Regatul Unit susţine agresiunea Moscovei împotriva Ucrainei. Aceste comentarii sunt preluate de media ruseşti de stat, ce pot, astfel, pretinde că politica regimului lui Vladimir Putin e apreciată în străinătate. La fel se procedează în cel puţin 14 alte ţări, inclusiv membre ale G7, precum Franţa, Germania, Italia, Japonia şi Statele Unite. Autorităţile britanice au decis să aloce opt milioane de lire sterline (echivalentul a 9,2 milioane de euro) pentru programele serviciului internaţional al BBC care combat dezinformarea. Anterior, şi unitatea de luptă contra dezinformării a diplomaţiei comunitare a publicat un raport potrivit căruia Rusia şi China poartă adevărate campanii pentru a semăna neîncredere în vaccinurile anti-COVID-19 omologate în Uniunea Europeană şi a le promova pe cele produse de laboratoarele lor.
Sursa: https://www.veridica.ro