Kremlinul urmărește să înghețe conflictul armeano-azerbaidjan din Karabakh conform scenariului Donbasului ucrainean, Osetia de Sud georgiană și Transnistria moldovenească. Numai în acest fel își poate menține pozițiile, inclusiv prezența militară, în Caucazul de Sud și Europa de Est.
De exemplu, după declarația reprezentanților UE cu privire la deschiderea unui drum suplimentar pentru livrarea de bunuri umanitare către enclava armeană din Karabakh-ul Azerbaidjan, separatiștii pro-ruși au blocat această rută. Ca și în cazul altor țări post-sovietice pe care Rusia încearcă să le controleze prin enclave separatiste, adevărații mediatori în procesul de negocieri dintre Armenia și Azerbaidjan sunt UE și SUA. Încheierea unui acord de pace îl va lipsi pe președintele rus Vladimir Putin de poziții în Caucazul de Sud și va contribui la reorientarea finală a Erevanului spre Vest. Ajutor sub tunurile „apărătorilor păcii” ruși Pe 15 iulie, șeful Consiliului European, Charles Michel, în urma unei întâlniri cu liderii Azerbaidjanului și Armeniei la Bruxelles, a anunțat intenția lui Baku de a stabili provizii umanitare prin orașul Agdam către enclava armeană din Karabakh. După restabilirea suveranității azerbaidjane asupra Karabakh în toamna anului 2020, legătura dintre enclava armeană și Armenia se realizează de-a lungul drumului Lachin, controlat de contingentul militar rus. Această autostradă duce la centrul administrativ al enclavei, orașul Khankendi, pe care armenii îl numesc Stepanakert. În ciuda liberei circulații a transportului și a mărfurilor umanitare de-a lungul acestei rute, conducerea separatistă susține din decembrie 2022 că „există foamete și o catastrofă umanitară în Artsakh”. Ca răspuns la declarația lui Michel despre disponibilitatea
Azerbaidjanului de a deschide o rută suplimentară pentru mărfuri umanitare, pe 18 iulie, reprezentanții mișcării pro-ruse „Frontul de Securitate și Dezvoltare Artsakh” au blocat drumul prin Agdam spre Khankendi cu blocuri de beton. În condiții de foame reală, este de neconceput o situație când „victima” refuză mâncarea și blochează drumul doar pentru că vine ajutorul pe un traseu care nu-i place. Pentru conducerea separatistă din Khankendi, este fundamental să folosească drumul Lachin, care este controlat de contingentul militar al Federației Ruse. Potrivit datelor oficiale ale lui Baku, acest drum este folosit pentru „rotația personalului armatei, transferul de arme și muniție, infiltrarea teroriștilor”. O demonstrație clară a absenței foametei în enclava armeană a fost ancheta deputatului ucrainean Vladimir Kreydenko. El a organizat comanda de mâncare din carne și pește, brânzeturi, prăjituri pentru mai multe petreceri corporative din Khankendi și nu a primit niciun refuz. „În regiunea Karabakh, nu există „blocadă, și „foamete”, indiferent de modul în care propaganda regimului pro-Kremlin susține contrariul”, a fost menționat în februarie o recenzie analitică a publicației majore bulgare Fakti. Deja la sfârșitul lunii iunie, deputatul partidului de guvernământ al Armeniei, Shirak Torosyan, a recunoscut și el acest lucru:
„Nu este foamete în Artsakh, nu este nevoie să exagerăm”. Evident, situația din Khankendi a fost și rămâne departe de a fi critică. Analizele observatorilor europeni și americani vorbesc în mod repetat despre existența unui „regim pro-Kremlin” în Karabakh. Până la urmă, blocarea drumului Aghdam-Khankendi a fost organizată de «Frontul de Securitate și Dezvoltare Artsakh», fostul șef al Artsakh, Ruben Vardanyan, care este adesea numit emisarul lui Putin în Caucazul de Sud în mass-media. În aprilie 2023, la inițiativa Serviciului de Securitate al Ucrainei, Vardanyan a fost inclus în baza de date a complicilor agresiunii ruse – „Myrotvorets”.
Potrivit publicației canadiane Geopolitical Monitor, „Kremlinul l-a trimis pe Vardanyan în Karabakh pentru că se temea de succesul UE în încheierea unui tratat de pace” între Armenia și Azerbaidjan.