Apelurile pentru un armistiţiu în Ucraina s-au încheiat şi locul lor a fost luat în discursul liderilor europeni de cererile către Rusia să „oprească masacrele”, o expresie care înseamnă acelaşi lucru, însă are rolul de a nu-l supăra pe Donald Trump.
Bruxelles-ul şi Kievul fac de luni bune presiuni asupra Moscovei să accepte un armistiţiu în Ucraina, argumentând că negocierile pentru o pace „justă şi durabilă” nu pot da rezultate atât timp cât luptele continuă, relatează Agerpres.
Acelaşi lucru a cerut şi preşedintele american Donald Trump, care i-a dat omologului său rus Vladimir Putin un ultimatum să înceteze focul până vinerea care a trecut, ameninţându-l că altfel riscă noi sancţiuni şi în plus impunerea de către SUA a unor penalităţi economice ţărilor care cumpără petrol rusesc.
Dar după summitul lor desfăşurat tot vineri în Alaska, preşedintele american a estimat că simpla încetare a focului nu mai este o cale viabilă de oprire a războiului şi că este nevoie direct de un acord de pace.
De atunci, Comisia Europeană şi-a adaptat uşor limbajul pe acest subiect.
„Mesajul nostru este clar: opriţi masacrele! Orice poate opri masacrele este binevenit”, a afirmat marţi o purtătoarea de cuvânt a executivului comunitar, Arianna Podesta.
Întrebată duminică despre necesitatea unui armistiţiu în Ucraina, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a eschivat în răspuns:
„Nu cred că termenul este atât de important”, a spus ea. „Indiferent că numim aceasta un armistiţiu sau acord de pace (…), ceea ce contează este efectul său şi trebuie să oprim masacrele”, a adăugat Von der Leyen.
La rândul său, preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, a recurs de asemenea la o formulare alternativă.
„În prima etapă, Rusia trebuie să pună capăt imediat violenţei (…) Prioritatea noastră absolută trebuie să fie oprirea masacrelor. Că vorbim despre armistiţiu sau încetare a focului, aceasta este ceva secundar”, a nuanţat el.
Pe coridoarele instituţiilor europene se explică faptul că decizia de a ocoli aceşti termeni a fost luată pentru a nu-l irita pe Donald Trump doar din cauza unei chestiuni de limbaj, în pline negocieri dificile privind Ucraina şi securitatea europeană.
Totuşi, nu toţi liderii europeni au adoptat această schimbare de vocabular. Este de pildă cazul cancelarului german Friedrich Merz, care a venit luni la Washington împreună cu alţi lideri europeni pentru a-l sprijni pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în discuţiile acestuia cu Trump. În timpul întâlnirii desfăşurate la Casa Albă, cancelarul german a continuat să insiste pentru o „încetare a focului” drept condiţie prealabilă negocierilor privind un acord de pace în Ucraina.
Dar Zelenski însuşi pare să fi lăsat la o parte ideea unui armistiţiu, el afirmând după discuţiile de la Casa Albă că nu este nevoie de o pauză în război, ci de o pace reală.
