Kremlinul a apreciat marţi că forţele politice pro-ruse câştigă teren în Republica Moldova, în contextul în care Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), formaţiunea de guvernământ pro-occidentală a preşedintei Maia Sandu, a suferit pierderi la recentele alegeri locale.
Rezultatul alegerilor din 5 noiembrie arată că există în Republica Moldova numeroşi susţinători ai unei abordări de politică externă care să cuprindă şi un dialog apropiat cu Rusia, a remarcat purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus Vladimir Putin, Dmitri Peskov.
Acest scrutin a fost văzut ca un test înaintea alegerilor prezidenţiale de anul viitor. Preşedinta Maia Sandu, susţinută de SUA şi UE, se află în faţa unei lupte dure pentru a rămâne la putere, observă unii analişti, opinie împărtăşită şi de Moscova, notează presa.
„Există în Moldova mulţi susţinători ai dezvoltării cooperării cu ţara noastră, ştim acest lucru”, a mai spus Peskov.
Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS) a fost marele perdant al scrutinului de alegere a primarilor şi administraţiilor locale. PAS a câştigat numai 244 din cele 623 de primării pentru care edilul a fost desemnat din primul tur, niciuna nefiind în marile oraşe, inclusiv în capitala Chişinău, unde candidatul PAS, Lilian Carp, a obţinut doar 28,23% din voturi şi a pierdut în faţa primarului în exerciţiu, Ion Ceban, câştigător din primul tur.
Deşi PAS rămâne pe ansamblu principala forţă politică în consiliile locale şi municipale, nu a obţinut nicăieri majoritatea absolută şi va trebui să formeze coaliţii în administraţiile locale.
Prin urmare, comentatorii politici din Republica Moldova vorbesc despre un „duş rece” pentru cursul pro-european al preşedintei Maia Sandu şi pentru politica sa agresivă faţă de Moscova.
Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a estimat în raportul său că alegerile „s-au desfăşurat în mod calm şi au fost organizate eficient, majoritatea candidaţilor au putut să-şi desfăşoare campania liber, dar puterile extinse ale comisiei guvernamentale pentru situaţii excepţionale au fost folosite pentru a restricţiona libertatea de exprimare şi de întrunire, precum şi dreptul de a candida”. Excluderea din cursă a partidului de opoziţie „Şansa”, care contravine standardelor internaţionale şi angajamentelor asumate în cadrul OSCE, sau interzicerea unor surse media în limba rusă au avut un impact negativ asupra scrutinului, se arată în acelaşi raport.
În zilele de dinaintea alegerilor, preşedinta Maia Sandu a acuzat public Rusia că încearcă să „cumpere” votanţi prin canalizarea de fonduri către partidele politice pro-ruse. Invocând raţiuni de securitate naţională, autorităţile de la Chişinău au interzis participarea în alegeri a partidului „Şansă”, formaţiune legată de oligarhul fugar pro-rus Ilan Şor.