Rusia va insista ca Ucraina să demonteze și să distrugă toate armele primite din Occident ca parte a oricărui eventual acord de încetare a focului, a declarat ministrul adjunct de Externe rus, Aleksandr Grușko, într-un interviu publicat pe 16 iunie de cotidianul de stat Izvestia, scrie The Moscow Times.
„Toate aceste surplusuri trebuie distruse. Există algoritmi internaționali bine cunoscuți. Armele trebuie reduse, neutralizate și distruse sub garanții”, a afirmat Grușko, fără a oferi detalii clare.
Declarația reflectă lista tot mai extinsă de cerințe maximaliste pe care Moscova le-a formulat în așa-numitul „memorandum de pace” prezentat delegației ucrainene în cadrul negocierilor de la Istanbul, desfășurate pe 2 iunie.
Documentul include revendicări radicale: recunoașterea anexării Crimeei de către Rusia, acceptarea suveranității ruse asupra celor patru regiuni parțial ocupate – Herson, Donețk, Zaporojie și Luhansk, precum și retragerea completă și demobilizarea trupelor ucrainene.
Grușko a susținut că ajutorul militar occidental nu reprezintă o amenințare doar pentru Rusia, ci și pentru Europa, sugerând că armele ar putea ajunge pe piețele negre. „Este nebunesc cât de iresponsabili sunt unii politicieni care continuă să inunde piața cu arme”, a declarat el.
Totuși, nu există nicio dovadă credibilă că Ucraina ar fi redirecționat armele primite sau ar fi alimentat traficul de armament – o narațiune propagandistică frecvent promovată de Kremlin. Evaluările independente realizate de statele partenere și organizațiile internaționale confirmă că armamentul occidental este utilizat de Ucraina exclusiv pentru autoapărare, în fața invaziei ruse.
Pe lângă distrugerea armamentului occidental, Moscova mai cere ca Ucraina să renunțe definitiv la aspirațiile de aderare la NATO sau la alte alianțe militare, să își limiteze drastic capacitățile de apărare și să pună capăt oricărui sprijin militar și informațional venit din Vest.
Președintele Volodimir Zelenski a respins aceste cerințe, catalogând documentul rus drept un ultimatum.
„Chiar și delegația rusă le-a spus colegilor noștri: știm că acest memorandum este un ultimatum și că nu îl veți accepta”, a declarat Zelenski într-un interviu acordat pe 10 iunie publicației maghiare Valasz Online.
În schimb, propunerea ucraineană a pus accent pe măsuri umanitare: un schimb de prizonieri, revenirea copiilor răpiți în Ucraina, precum și garantarea dreptului de a adera la Uniunea Europeană și NATO. De asemenea, Kievul cere utilizarea activelor rusești înghețate pentru reconstrucție și condiționarea oricărei ridicări a sancțiunilor de un armistițiu verificat internațional.
După două runde de negocieri în mai și iunie, nu s-a înregistrat niciun progres politic semnificativ. Rusia continuă să respingă ideea unui armistițiu necondiționat, iar Ucraina insistă asupra încetării agresiunii.