Narațiunile despre Transnistria distrag atenția de la planul rus de destabilizare a Moldovei, dar și de la eșecurile din Ucraina

0 108

Editorial de Corneliu Rusnac

De la dezinformări răspândite prin presa de propagandă privind iminența unui război în Transnistria, Rusia a trecut la declarații oficiale privind pregătiri ucrainene pentru invadarea regiunii separatiste a Republicii Moldova. Subiectul Transnistriei pare să fie folosit pentru a distrage atenția atât de la planul rus de destabilizare a Moldovei, cât și de la înfrângerile Rusiei în Ucraina. În plus, opoziția pro-rusă de la Chișinău poate fi avantajată de panica indusă de perspectiva unui război.

Afirmațiile Rusiei despre un posibil atac ucrainean asupra Transnistriei, infirmate până și de către liderul de la Tiraspol

Presa de propagandă rusă promovează de cel puțin doi ani meta-narațiunea unui atac iminent asupra Transnistriei, care apare în mai multe variante – atacul va fi lansat de Republica Moldova, de Ucraina, de România, de Statele Unite, de Polonia sau de diferite alianțe din care fac parte aceste state. Pe 23 februarie meta-narațiunea respectivă a fost preluată la nivel oficial, de  Ministerul rus al Apărării, care a afirmat că Ucraina ar pregăti un atac. Chiar dacă Republica Moldova a dezmințit afirmația, Rusia a revenit pe 24 februarie prin Ministerul de Externe care sublinia, într-un alt comunicat, că orice atac asupra trupelor ruse din Transnistria va fi interpretat de către autoritățile de la Moscova ca un atac asupra Federației Ruse.

Pe parcurul celor două zile, autoritățile de la Chișinău au subliniat că situația în regiune este calmă și îndemnând cetățenii să se informeze doar din surse „oficiale și credibile”, potrivit canalului de Telegram Prima Sursă, gestionat de Guvernul Republicii Moldova.

„Instituțiile noastre cooperează cu partenerii străini și în cazul unor pericole la adresa țării vor informa neîntârziat opinia publică”, anunța canalul de telegram respectiv.

La rândul său, consilierul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Mihailo Podoliak, a declarat pentru Radio Moldova că Ucraina nu și-ar permite vreodată acțiuni agresive pe teritoriul Republicii Moldova fără consultări directe cu Republica Moldova și țările Uniunii Europene. El a subliniat că Ucraina susține guvernarea de la Chișinău și că decizia de a rezolva problema transnistreană îi aparține în exclusivitate părții moldovenești.

„Nu ascultați niciodată ceea ce spune Ministerul rus al Apărării. Ei folosesc permanent și primitiv aceleași istorii despre pretinse provocări (…). Dependența de Rusia, inclusiv din punct de vedere economic, întotdeauna va genera sărăcie și instabilitate politică. Decizia de a rezolva problema transnistreană aparține doar părții moldovenești. De jure, partea moldovenească, dacă are nevoie de susținerea Ucrainei, trebuie să se adreseze președintelui Zelenski și acesta, la rândul său, să ia deciziile respective. Repet încă o dată, Ucraina nu va veni cu inițiative fără consultări cu Moldova, România și țările Uniunii Europene. În ceea ce ține de acțiuni provocatoare, unica țară care poate face acest lucru în Moldova și care cu siguranță va întreprinde ceva în regiunea transnistreană este Federația Rusă”.

Până și liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a îndemnat populația la calm și a dat asigurări că, dacă este vreun pericol, o va anunța personal. Krasnoselski pare să se referit, fără a o spune cu subiect și predicat, la postările apărute, în ultimele zile, pe zeci de canale de telegram care susțin războiul purtat de Rusia în Ucraina și care au anunțat că tancuri și trupe ucrainene s-ar mișca spre  Transnistria, la Cobasna, localitatea în care se află depozitele de armament rusesc rămase din perioada sovietică, s-ar fi auzit deja împușcături și drone ucrainene ar fi survolat Transnistria.

Klaus Iohannis se declară gata să susțină Republica Moldova „în orice scenariu” și sugerează că România ar putea oferi inclusiv ajutor militar

Informațiile cu privire la provocările pe care le-ar pregăti Ucraina în Transnistria s-au dovedit a fi, în final, niște falsuri care mai fuseseră promovate și în trecut. Momentul reactivării lor pare să fi fost ales astfel încât să coincidă cu plecarea președintelui Maia Sandu la București, unde avea programată o întrevedere bilaterală cu președintele Klaus Iohannis, care a denunțat amenințările externe la adresa Republicii Moldova, tentativele de destabilizare a acesteia și acțiunile hibride ale Moscovei.

Klaus Iohannis a subliniat că Bucureștiul vrea să ajute Republica Moldova să își consolideze reziliența în fața tuturor amenințărilor din exterior atât direct, cât și prin instrumentele de care dispun Uniunea Europeană și NATO.

Întrevederea de la București a Maiei Sandu cu președintele Iohannis a avut loc la numai câteva zile după summitul B9 de la Varșovia al țărilor din flancul estic al NATO, la care a participat și liderul de la Casa Albă, Joe Biden.

Imediat după acest summit, Klaus Iohannis a făcut o declarație oarecum neașteptată pentru mulți observatori ai vieții publice din regiune.

Răspunzând la o întrebare cu privire la garanțiile și asigurările pe care România le poate acorda Republicii Moldova, Klaus Iohannis a declarat că Bucureștiul va merge mai departe cu sprijinul pentru Chișinău „dacă situația o va impune”:

„România este nu doar pregătită, este dispusă să sprijine Moldova în orice, repet, în orice scenariu. Cum va arăta acest sprijin concret depinde, evident, de evoluția situației geopolitice. În momentul acesta, știți foarte bine că îi sprijinim cu electricitate, gaz ș.a.m.d., îi ajutăm să-și reformeze instituțiile, dar suntem dispuși, și eu personal sunt dispus, să mergem mult mai departe, dacă situația o va impune“.

Declarația lui Klaus Iohannis nu este doar o afirmație de sprijin pentru Republica Moldova, ci și un avertisment pentru cei care vor continua să folosească metode de destabilizare la Chișinău, consideră politologul de la București, Cristian Pârvulescu, care spune că Iohannis s-ar fi referit chiar și la un sprijin militar acordat de România în caz de nevoie:

„Asta înseamnă că oricare ar fi tipul de intervenție pe care Rusia îl va folosi, dar ne putem imagina că Rusia ar putea încerca destabilizarea, inclusiv militară, a Moldovei, folosind trupele din Transnistria. Chiar și în aceste scenarii, România va sprijini Moldova. Pentru cei care vor să se aventureze în destabilizarea Republicii Moldova, președintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj clar […] România are pregătite toate scenariile de sprijin pe care Republica Moldova le va agrea, inclusiv din punct de vedere militar, ceea ce sperăm că nu se va întâmpla, deși situația devine pe zi ce trece tot mai tensionată”.

Este de presupus că  nu e întâmplător că declarațiile președintelui României au fost făcute după summitul B9 și că evoluțiile de securitate din Republica Moldova, deopotrivă cu rolul pe care l-ar avea de jucat Bucureștiul în aceste evoluții, au fost discutate în cadrul reuniunii.

Falsurile cu privire la posibilul atac ucrainean în Transnistria  urmăresc să distragă atenția de la eșecurile Rusiei

Republica Moldova a intrat în atenția politicienilor și presei occidentale mai ales după declarațiile președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, de la reuniunea Consiliului European din 9 februarie. Liderul de la Kiev a afirmat atunci că serviciile speciale ucrainene au interceptat un plan secret al Rusiei care prevedea destabilizarea Republicii Moldova prin acțiuni subversive, plan despre care a informat-o pe Maia Sandu. Câteva zile mai târziu, Maia Sandu a confirmat existența acestui plan și a precizat că el ar urmări schimbarea puterii de la Chișinău, pentru a pune „statul la dispoziția Rusiei”.

Maia Sandu a spus că planul ar presupune atacuri asupra instituțiilor de stat din Republica Moldova, cu luări de ostatici, care ar urma să se producă sub umbrela unor acțiuni de protest ale opoziției.

În protestele violente ar fi urmat să fie implicați „diversioniști cu pregătire militară, camuflați în civil” și persoane din afara țării. Ar fi fost depistate instrucțiuni de intrare în Republica Moldova pentru cetățeni ai Federației Ruse, Belarusului, Serbiei și Muntenegrului.

După ce Maia Sandu a făcut publice detalii despre plan, mai multe oficialități occidentale, inclusiv președintele american, Joe Biden, și-au exprimat sprijinul pentru Republica Moldova și pentru parcursul ei european.

Rusia, cum era de așteptat, a negat că ar fi implicată în asemenea acțiuni dar, în schimb, Kremlinul a afirmat că relațiile cu Republica Moldova sunt „foarte tensionate” și a adus în discuție Transnistria, care în câteva zile a devenit principalul subiect cu privire la Republica Moldova, cel cu lovitura de stat intrând într-un con de umbră.

Analiști și demnitari de la Chișinău consideră, de asemenea, că prin discuțiile despre Transnistria, Kremlinul vrea să distragă atenția publicului larg, inclusiv în interiorul Rusiei, de la problemele grave cu care se confruntă Moscova în prezent.

„Scopul unor astfel de declarații este de a provoca tensiuni și de a distrage atenția de la înfrângerea de pe front și din Adunarea Generală a ONU. Adică este un element al unui război informațional hibrid, în spatele căruia nu există nicio amenințare reală”, a declarat Oazu Nantoi, deputat al Partidului Acțiune și Solidaritate apropiat Maiei Sandu, într-un interviu pentru publicația ucraineană Evropeiska Pravda.

Pe lângă tentativa de distragere a atenției de la eșecurile diplomatice și cele de pe front, s-ar putea ca Rusia să mai urmărească și un alt scop: să inducă panică în societatea din Republica Moldova, iar pe fundalul acestei panici să multiplice dezinformările și știrile false construite în jurul meta-narațiunii că actuala putere de la Chișinău, în frunte cu Maia Sandu, riscă să implice Republica Moldova într-un război împotriva Rusiei. De notat că trei din principalele narațiuni false promovate în Republica Moldova în 2022 sunt despre implicarea Moldovei în război, atacarea Transnistriei și rusofobia guvernării de la Chișinău.

Citește mai mult AICI

 

Pentru mai multe informații abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata