NOTĂ ANALITICĂ Dezinformarea în Găgăuzia: impactul asupra respectării drepturilor cetățenești

0 79

Asociația ADEPT a publicat o nouă notă analitică despre dezinformarea în UTA Găgăuzia.

1. Respectarea drepturilor locuitorilor din Găgăuzia

Fenomenul dezinformării este unul complex. Pe lângă fake-news-uri și exploatarea stereotipurilor, dezinformarea este promovată, de asemenea, prin recurgerea la generalizări și exagerarea unor fenomene și cazuri, care au avut loc
cu adevărat. Acest aspect al dezinformării a fost investigat prin prisma percepțiilor privind respectarea drepturilor fundamentale ale locuitorilor din Găgăuzia. În acest sens, cu suportul grupului de lucru, selectat de ADEPT în cadrul unui proiect susținut de Internews, a fost pregătit un șir de întrebări cu ajutorul cărora să fie identificate drepturile încălcate cel mai frecvent și cine se face vinovat de aceste încălcări.

Respondenții au notat pe o scară de la 1 la 10, unde reprezintă opțiunea 1 –deloc nu se respectă, iar 10 – foarte mult se respectă, opinia lor privind respectarea drepturilor locuitorilor din UTAG. Majoritatea absolută a respondenților a menționat că într-o măsură mai mare sau mai mică drepturile locuitorilor din Găgăuzia sunt respectate. Întrebarea suplimentară, de precizare, privind drepturile încălcate cel mai frecvent, a relevat că peste 58% din respondenți au răspuns că cele prevăzute în mod expres de statutul juridic special al Găgăuziei, în special drepturile la diversitatea culturală (27%), etnică (28%), religioasă (14%) și cea privind activismul civic (49%).

2. Cine se face vinovat de încălcarea drepturilor locuitorilor din Găgăuzia?

În Republica Moldova sunt atestate numeroase cazuri de încălcare a drepturilor omului. Despre natura acestor încălcări se poate judeca adecvat consultând adresările în instanțele de judecată naționale și către Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO), hotărârile instituțiilor respective. Deciziile respective nu relevă existența fenomenului încălcării drepturilor cetățenești pe criterii etnice, lingvistice, etc. sau cazuri de mare rezonanță de acest fel.

Totuși, întrebați cine se face vinovat de încălcarea drepturilor locuitorilor din Găgăuzia, majoritatea relativă a respondenților (38%) consideră că cetățenii înșiși, întrucât nu știu cum să și le apere. Referindu-se la încălcarea drepturilor de către autoritățile publice: aproximativ 36% din respondenți consideră că drepturile le sunt încălcate de autoritățile centrale; 33% consideră, deopotrivă, de cele centrale și regionale; autoritățile regionale din Găgăuzia – 26%.

Din răspunsurile menționate desprindem atitudinea preponderent critică a respondenților, care în majoritatea lor, fie și relativă, consideră că cetățenii înșiși sunt de vină, dar și vina autorităților centrale și a celor regionale. Pentru o astfel de percepție există premise, care nu pot fi trecute cu vederea.

De exemplu, un caz de încălcare flagrantă a drepturilor religioase în Găgăuzia (vezi Figura 2.) a avut loc în 2006, în timpul alegerilor guvernatorului Găgăuzieica urmarea a presiunilor asupra unuia dintre candidați, care finalmente a reușit să câștige alegerile. Culmea conflictului a fost atinsă, atunci când președintele Republicii Moldova, liderul PCRM, Vladimir Voronin a chemat alegătorii din Gagauzia să nu-l voteze pe candidatul Mihail Formuzal pentru că „este baptist”.

Un alt caz, care a fost adesea interpretat drept încălcare a drepturilor civice a fost cel de limitare, în 1998, a drepturilor la înregistrarea și funcționarea partidelor regionale. În consecință, cele două partide regionale înregistrate în Găgăuzia la începutul anilor ’90 a secolului trecut s-au văzut nevoite să-și sisteze activitatea.
Respectiv, în locul partidelor politice regionale au fost înregistrate asociații obștești, care activau, de fapt, ca formațiuni politice înaintând și susținând candidaturi în scrutinele electorale. Această problemă a fost soluționată de Curtea Constituțională abia în februarie 2020, când au fost declarate drept neconstituționale restricțiile exagerate pentru înregistrarea și funcționarea partidelor politice.

3. Dezinformarea privind presupuse intenții ale puterii centrale

Cazurile menționate de încălcare a drepturilor cetățenilor au contribuit la tensionarea relațiilor dintre puterile regională și centrală, creând stereotipuri dificil de combătut. Stereotipurile alimentate de neîncredere generează exagerări privind intențiile autorităților centrale de a limita drepturile locuitorilor din Găgăuzia de a avansa în cariera profesională la scară națională. Un exemplu elocvent în acest sens este declarația recentă, din 17 februarie 2023, a președintelui Adunării Populare, Dmitri Constantinov, în cadrul unui simpozion internațional: „Găgăuzii vor să învețe limba, ei [autoritățile centrale] sunt cei care nu vor să o învățăm. Noi cerem să ni se creeze programe, să ni se ofere finanțare, vrem să învățăm limba. Dar înțelegem că ei nu vor să învățăm limba. Așa că încearcă să ni se pună piedici…” Exagerarea menționată este o dezinformare, neintenționată, dar totuși o dezinformare. O confirmă și rezultatele chestionarului. Majoritatea respondenților consideră că prevederile legislației lingvistice sunt respectate.

Într-adevăr, limba oficială a statului este predată în școlile din autonomia găgăuză de cel puțin trei decenii, iar statutul juridic special al Găgăuziei (articolul 12) împuternicește Adunarea Populară să adopte legi locale privind știința, cultura și învățământul. Mai mult, pentru necesitățile speciale ale Găgăuziei, inclusiv cele lingvistice, legislația Republicii Moldova prevede că impozitele persoanelor fizice și juridice, precum și TVA, colectate în Găgăuzia se varsă în bugetul regional. Este adevărat că guvernarea centrală ar trebui să fie interesată să contribuie la însușirea limbii oficiale, pentru aceasta existând un șir de oportunități la nivel guvernamental și parlamentar. Problema majoră constă în faptul că respondenții în proporție de aproximativ 28% și, respectiv, 30% consideră că necunoașterea limbii oficiale este una dintre principalele sau probabile cauze ale răspândirii dezinformării în Găgăuzia.

O altă problemă, poate mult mai gravă, din punct de vedere a renașterii culturii naționale în Găgăuzia este că, de fapt, nici limba maternă găgăuza, practic, nu este folosită în administrarea treburilor publice din autonomia găgăuză, lucru confirmat de experții regionali și foști demnitari din Găgăuzia: „Limba găgăuză a început să fie folosită mai mult în instituțiile de învățământ și în teatre. Dar ea, din păcate, încă nu este solicitată în sectorul public. Comitetul Executiv nu a ținut nicio singură ședință în limba găgăuză. Acesta este și motivul pentru care limba nu este popularizată. Logica este după cum urmează: de ce să studiezi limba găgăuză, dacă fără ea poți obține un post în sectorul public? Autoritățile își fac toată munca în rusă”. Exemplul menționat vine să confirme că dezinformarea locuitorilor din Găgăuzia își are o parte dintre origini în stereotipuri și exagerări nefondate.

 

 

Pentru mai multe informații abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata