Adunarea Generală a ONU a adoptat în data de 7 decembrie o rezoluţie prin care solicită Rusiei să pună capăt „fără întârziere” ocupaţiei „temporare” a Crimeei, peninsula ucraineană anexată de Moscova încă din 2014. Rezoluţia, care se concentrează asupra militarizării Crimeei, Sevastopolului şi a unor părţi din Marea Neagră şi Marea Azov, a fost adoptată de 63 de ţări, în timp ce 17 au votat împotrivă şi 62 s-au abţinut.
Subiectul a fost abordat de nenumărate ori, în cadrul Adunării Generale a ONU și nu este pentru prima dată când Rusiei i se cere să respecte dreptul internațional. În 2018, Comitetul pentru Drepturile Omului al ONU a adoptat o rezoluție prin care condamna „ocuparea temporară” a Crimeei de către Rusia. Atunci a fost pentru prima oară, după patru ani, când într-un document oficial al Naţiunilor Unite se stipula clar că Peninsula Crimeea este un „teritoriu ocupat temporar”. De asemenea, ONU reitera că teritoriul Peninsulei Crimeea aparține Ucrainei.
Reprezentantul Ucrainei, care a introdus textul, a declarat că, ocupând Crimeea și transformând-o într-un avanpost militar puternic, Federația Rusă încalcă dreptul internațional. Prezența militară tot mai mare a Moscovei în peninsulă reprezintă o amenințare la adresa păcii și securității dincolo de regiunea Mării Negre, a adăugat el.
Rezoluţia „îndeamnă Rusia, ca putere ocupantă, să îşi retragă imediat, complet şi necondiţionat forţele militare din Crimeea şi să înceteze fără întârziere ocupaţia temporară a teritoriului Ucrainei”, informează un comunicat al ONU.
În faţa „destabilizării continue a Crimeei ca urmare a transferurilor de către Rusia a unor sisteme avansate de armament, inclusiv avioane şi rachete cu capacitate nucleară, arme, muniţii şi personal militar pe teritoriul Ucrainei”, rezoluţia îndeamnă Moscova „să pună capăt acestor activităţi fără întârziere”.
De celaltă parte, reprezentantul Federației Ruse, într-o explicație a poziției sale înainte de vot, a subliniat caracterul politizat al proiectului. Pentru un al treilea an, a spus el, Adunarea a fost distrasă de un text emis de Ucraina, chiar dacă poporul din Crimeea și-a decis deja viitorul printr-un referendum.
Rezoluţia adoptată în data de 7 decembrie nu are un caracter obligatoriu, dar are semnificaţie politică. Ea a fost supusă la vot fiind susținută de aproape 40 de ţări, inclusiv europene (Marea Britanie, Franţa, Germania, statele baltice etc.), Statele Unite, Australia, Canada şi Turcia.
Separatiștii din Donbas, invitați de Rusia să ia cuvântul la ONU
Conflictul dintre luptătorii separatişti susţinuţi de Rusia şi trupele ucrainene a provocat moartea a peste 13.000 de persoane începând din 2014, când Rusia a anexat Crimeea, iar forţele proruse din estul Ucrainei s-au revoltat împotriva regimului de la Kiev.
Tensiunile dintre Rusia şi statele occidentale pe acest dosar continuă să fie ridicate în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, drept dovadă servește și o reuniune informală organizată săptămâna trecută la iniţiativa Rusiei pe subiectul acordurile de la Minsk din 2015. Spre nemulţumirea Moscovei, Germania şi Franţa au boicotat această sesiune, considerată de cele două state europene drept o platformă internaţională oferită separatiştilor din Donbas, dintre care unii fuseseră invitaţi să ia cuvântul.