Reprezentanţii celor 13 state membre exportatoare de petrol şi ai celor 10 state aliate au decis ca, începând din noiembrie, să-şi reducă producţia cu două milioane de barili pe zi (bpd), ca să poată determina creșterea prețului petrolului.
OPEC+ a convenit miercuri asupra reducerii abrupte a producției de petrol, reducând oferta pe o piață deja restrânsă, provocând una dintre cele mai mari confruntări cu Occidentul, după ce administrația americană a numit decizia „obtuză”.
Liderul de facto al OPEC, Arabia Saudită, a spus, citat de Reuters, că reducerea cu 2 milioane de barili pe zi (bpd) a producției – egală cu 2% din oferta globală – este necesară pentru a răspunde la creșterea ratelor dobânzilor în Occident și la o economie globală mai slabă.
Regatul a respins criticile conform cărora s-ar fi înțeles astfel cu Rusia, care este inclusă în grupul OPEC+, pentru a crește prețurile și a spus că Occidentul este adesea condus de „aroganța bogăției” atunci când critică grupul.
„Decizia este tehnică, nu politică”, a susținut ministrul Energiei din Emiratele Arabe Unite, Suhail al-Mazroui.
Reducerile de producție de miercuri de 2 milioane de barili pe zi se bazează pe cifrele de referință existente, ceea ce înseamnă că reducerile ar fi mai puțin profunde, deoarece OPEC+ a scăzut cu aproximativ 3,6 milioane de barili pe zi sub ținta de producție în august. Subproducția a avut loc din cauza sancțiunilor occidentale asupra unor țări precum Rusia, Venezuela și Iran și a problemelor de producție cu producători precum Nigeria și Angola. Prințul Abdulaziz a spus că reducerile reale vor fi de 1,0-1,1 milioane bpd.
Analiștii de la Jefferies au spus că au estimat cifra la 0,9 milioane bpd, în timp ce Goldman Sachs a stabilit-o la 0,4-0,6 milioane bpd spunând că reducerile vor veni în principal de la producătorii din Golful OPEC, cum ar fi Arabia Saudită, Irak, Emiratele Arabe Unite și Kuweit.
Țițeiul Brent de referință a crescut miercuri peste 93 de dolari pe baril. Cotaţia barilului de ţiţei a scăzut la aproximativ 90 de dolari, de la 120 de dolari în urmă cu trei luni, din cauza temerilor privind recesiunea, a majorării dobânzilor şi a aprecierii dolarului.
Oficialii americani au spus că o parte din motivul pentru care Washington dorește prețuri mai mici la petrol este privarea Moscovei de veniturile din petrol. Biden a călătorit la Riad anul acesta, dar nu a reușit să-și asigure niciun angajament ferm de cooperare în domeniul energiei. Relațiile au devenit și mai tensionate pentru că Arabia Saudită nu a condamnat acțiunile Moscovei în Ucraina. Occidentul a acuzat Rusia că încearcă să creeze o criză în Europa pentru a putea declanșa raționalizarea gazului și a energiei în această iarnă.
Între timp, Moscova acuză Occidentul că a întărit dolarul și sistemele financiare, cum ar fi mecanismul internațional de plăți SWIFT, ca răzbunare pentru că Rusia a trimis trupe în Ucraina în februarie. Viceprim-ministrul rus Alexander Novak, care a fost inclus săptămâna trecută pe lista de sancțiuni a SUA, a călătorit și el la Viena pentru a participa la întâlniri. Novak nu este și sub sancțiunile UE.
El și alți membri ai OPEC+ au convenit să prelungească acordul de cooperare cu OPEC cu încă un an până la sfârșitul anului 2023.