Președintele american Donald Trump n-a avut nevoie de tancuri sau de întruniri secrete cu agenți ai Kremlinului pentru a destabiliza, chiar și temporar, voința unui popor aflat sub asediu. A fost suficient să rostească, cu ambiguitatea specifică discursului populist, că „pacea este posibilă”, iar „negocierile cu Putin” ar putea aduce sfârșitul războiului „în 24 de ore”.
Această formulă, reluată obsesiv de liderul de la Casa Albă a fost auzită și interpretată, în mod inevitabil, și la Kiev. Iar efectele ei nu sunt doar geopolitice, ci profund psihologice.
Psihologul ucrainean Svitlana Cuniihina avertizează că asemenea mesaje, venite din partea unei figuri internaționale influente, pot declanșa un fenomen insidios: o operațiune de manipulare emoțională în care „speranța”, odată deturnată de la realitate, devine o armă de slăbire a rezistenței interioare.
Speranța ca vulnerabilitate colectivă
Cuniihina a constatat cu surprindere că ideea unor „posibile negocieri între Zelenski și Putin” este luată în calcul ca opțiune serioasă.
„Acea persoană – obișnuită cu cinismul și distanțarea profesională – căuta cu înverșunare punctele slabe ale lui Putin, întrebând dacă nu cumva președintele nostru le-ar putea exploata la masa tratativelor”, povestește psihologul într-o conversație cu jurnaliști ai publicației ucrainene Focus.
A fost, spune ea, un semnal de alarmă. Nu pentru că dorința de pace ar fi greșită – ci pentru că iluzia unei păci rapide, „livrate” de puteri străine, este o formă subtilă de abandon moral și politic. Atunci când nu mai crezi în forțele proprii, ci aștepți salvarea de la „marii bărbați ai lumii”, ai deschis deja poarta resemnării.
Sindromul prizonierului: speranța care ucide
Cuniihina evocă celebrul paradox al lui James Stockdale, ofițer american prizonier în Vietnam: în condiții-limită, nu pesimiștii mor primii, ci optimiștii naivi, cei care își construiesc un scenariu ideal și se prăbușesc când realitatea îl spulberă. Și tot ea citează un episod din cartea lui Viktor Frankl, supraviețuitor al lagărelor de concentrare naziste, despre un coleg de detenție care a murit exact în ziua în care speranța lui – că războiul se va termina la o dată anume – s-a dovedit nefondată.
„Este exact pericolul în care intrăm dacă ne agățăm de ideea că pacea poate veni de la Trump sau de la o eventuală întâlnire Zelenski-Putin. Pentru că, atunci când această variantă inevitabil se va prăbuși, prăbușirea interioară a celor care au crezut în ea poate fi iremediabilă”, avertizează psihologul.
Citește articolul integral AICI
