Este prima oară când Rusia atacă teritoriul ucrainian la 100 de metri de teritoriul României. Nu ar fi fost, şi nu este exclus, ca prin aceste lovituri Rusia să afecteze teritoriul României, aflat sub protecţia NATO.
Portul Reni, atacat de drone ruseşti, se află pe malul stâng al Dunării, care are o lăţime de 200 m, iar granita României este la mijlocul Dunării, adică la 100 de metri de locul exploziilor dronelor și rachetelor ruseşti. Şi la 10 km de portul românesc important, Galaţi. Încă se analizează dacă România a suferit stricăciuni la infrastructura aflată pe teritoriul său.
Planul Rusiei
Rusia vrea să elimine Ucraina din comerţul mondial cu cereale, şi să-i ia în totalitate locul. Acesta este motivul pentru care s-a retras, la 18 iulie, din acordul cu exportul cerealelor ucrainene prin Marea Neagră. În felul acesta, speră Putin, ţările care depind de cerealele ruseşti şi ucrainene, vor pune presiune pe NATO să înceteze ajutorul militar acordat Ucrainei. Rusia a şi ameninţat că va considera orice vas comercial venind sau plecând din porturile ucrainiene la Marea Neagră, ca având o potenţială încărcătură militară şi-l va ataca.
Ucraina caută un culoar alternativ pentru transportul cerealelor sale, pe Dunăre sau prin apele teritoriale ale României şi Bulgariei din Marea Neagră.
Aceasta e logică atacării porturilor Reni şi Ismail. Dincolo de faptul că le consideră şi puncte de tranzit pentru armamentul occidental acordat Ucrainei.
Până în prezent, Rusia s-a ferit să atace puncte aflate la graniţele sale cu ţări NATO. De data aceasta a depăşit această reţinere, atacând localităţi aflate la graniţa României cu Ucraina.
Dronele şi rachetele nu au o precizie absolută, era uşor de anticipat o deviaţie de 100 de metri a acestor arme de atac, pentru ca ele să atace teritoriul României, adică al NATO. Sau România să fie afectată de exploziile petrecute la 100 de metri de teritoriul său, şi 10 km de Galaţi. Cu ce reacţii de răspuns din partea NATO, greu de anticipat la acest moment…