Planurile Rusiei de a aduce țările baltice în orbita sa

0 154

Editorial de Kaspars Germanis

La sfârșitul lunii aprilie, câteva instituții de presă internaționale  și letone  citau documente ale Kremlinului privind planurile Rusiei în țările baltice. Potrivit jurnaliștilor, Rusia își făcuse planuri pentru influențarea politicilor și societății fiecărei țări baltice. Pentru fiecare dintre aceste abordări existau puncte comune și diferențe și, pentru fiecare caz in parte, oficialii de la Kremlin au stabilit obiectivele pe termen scurt, mediu și lung. Războiul din Ucraina pare să fi dat peste cap aceste planuri, ceea ce nu înseamnă însă că, pe termen lung, obiectivele Rusiei s-au schimbat.

Subminarea NATO și promovarea limbii ruse și a trecutului sovietic

Documentele au fost elaborate în două instituții monitorizate de președintele rus Vladimir Putin și de administrația sa. Aceste două instituții sunt responsabile pentru activitățile Kremlinului în țările baltice. Principalul autor al planurilor a fost Vadim Smirnov, care se află pe „lista neagră” atât a Lituaniei, cât și a Letoniei, din pricina activităților de spionaj. El este cunoscut și ca autor al propagandei rusești împotriva țărilor baltice. Toate documentele au fost întocmite în vara sau toamna anului 2021, înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei.

În ciuda faptului că obiectivele Kremlinului acoperă o gamă largă de subiecte, se pot identifica câteva domenii: relațiile Letoniei cu NATO, statutul oficial al limbii ruse în țară, inclusiv sistemul educațional și relațiile economice dintre Letonia și Rusia.

Conform articolelor menționate mai sus, Kremlinul are mai multe obiective pentru Letonia: 1) să se asigure că nu există baze NATO; 2) obținerea unui al doilea statut, de limbă oficială, pentru limba rusă; 3) un sistem de învățământ complet disponibil în limba rusă, 4) conservarea monumentelor sovietice; 5) abolirea statutului de non-cetățean și transformarea automată a persoanelor vorbitoare de rusă în cetățeni letoni, oferindu-le astfel posibilitatea de a participa la alegeri, fără a fi nevoiți să învețe limba letonă.

Kremlinul a elaborat planuri pe termen scurt pentru Letonia, stabilind că până în 2022 Kremlinul trebuia să se opună militarizării zonei Mării Baltice sau, cu alte cuvinte, să împiedice instalarea forțelor NATO în Letonia, să promoveze mărfurile rusești pe piața letonă și să mute încărcăturile rusești din porturile baltice către porturi rusești sau din alte țări. Până în anul 2025, Rusia dorește să împiedice NATO să-și consolideze poziția în țările baltice, să coopereze cu lideri care sunt prietenoși cu Rusia și care sunt sprijiniți atât de letoni, cât și de ruși, să înființeze o școală creată și administrată de Rusia, care să devină centrul consolidării limbii, culturii și literaturii ruse. Și, în sfârșit, până în 2030 Rusia își propune să găsească o soluție favorabilă pentru Kremlin în ceea ce privește statutul de non-cetățean al celor care locuiesc în Letonia, să facă din limba rusă una dintre limbile oficiale în Letonia, să realizeze o cooperare economică completă cu Letonia și să asigure participarea acestei țări alături de Moscova în cadrul organizațiilor internaționale.

Rusia are obiective similare – dar nu identice – în Estonia și Lituania. De exemplu, a planificat să-și consolideze relațiile economice cu Estonia în 2022 și să promoveze, până în 2025, o atitudine negativă față de NATO, cu ajutorul unor voci influente pro-ruse din politică, cultură și afaceri. Planul spunea că până în 2030 Moscova va atinge un nivel semnificativ de influență prin intermediul mass-media și activităților economice rusești.

În Lituania, Moscova plănuia să-și asigure interesele economice și să împiedice prezența NATO până în anul 2022, să consolideze fondurile și ONG-urile rusești care operează în țară până în 2025 și să facă guvernul lituanian să recunoască, până în 2030, că NATO pune în pericol securitatea țării.

Directorul Centrului de Studii Geopolitice din Riga, Maris Andzans,  spune că este logic ca Rusia să aibă abordări diferite față de fiecare dintre țările baltice. De exemplu, în Lituania nu sunt atât de mulți ruși ca în Estonia și Letonia, astfel încât limba rusă joacă un rol mai puțin important.

„Nimic din ceea ce este scris acolo nu mă surprinde”, spune Andzans. El chiar crede că e posibil ca aceste planuri să nu fie reale și să fi fost dezvăluite intenționat. În același timp, este întotdeauna important de reținut că Rusia are specialiști în serviciile sale de informații, care cunosc foarte țările baltice. „Serviciile secrete beneficiază de informații amănunțite, instrumente și agenți de influență”,  explică Andzans, care subliniază că, în afară de comunitatea de informații, ministerele de externe și apărare din Rusia au propriile planuri. De asemenea, există probabil liste cu persoane care trebuie neutralizate în cazul unui atac sau al unei alte operațiuni împotriva țărilor baltice. „Așteptam ceva în plus: nume și prenume reale, numere”, recunoaște Andzans, menționând că Rusia se pricepe foarte bine la protejarea secretelor sale.

Andis Kudors, cercetător și bun cunoscător al politicilor și politicii externe rusești, spune că documentele arată cum Moscova folosește instrumente deja bine-cunoscute: politica media, limba rusă și politica de tip compatriot, prin care Rusia încearcă să-și consolideze influența în alte țări folosindu-se de rușii care locuiesc acolo. „Aceste instrumente au fost folosite pentru a influența mințile și inimile celor din țările baltice și din alte țări, în special acolo unde oamenii, și nu doar etnicii ruși, cunosc limba rusă, așa cum este cazul în fostele republici sovietice”, explică Kudors. El nu exclude faptul că aceste documente ar putea fi dezinformare: „O parte din informații ar putea fi adevărate, iar în parte minciuni intenționate pentru a ne influența gândirea”.

Prin atacarea Ucrainei, Rusia și-a ratat obiectivele la Baltică, dar asta nu înseamnă că renunță la ele

Indiferent dacă aceste documente s-au scurs intenționat sau nu, ele descriu politica externă a Rusiei și eșecurile acesteia. Războiul din Ucraina nu a făcut decât să îngreuneze atingerea obiectivelor Rusiei, întrucât țara a devenit din ce în ce mai izolată și mai puțin credibilă. A împiedicat, de asemenea, planurile pentru următorii câțiva ani cu privire la țările baltice, care sunt ferm pro-ucrainene. În același timp, trebuie să recunoaștem că țările baltice nu sunt o prioritate pentru Moscova.

Ucraina, Moldova, Belarus, foste țări sovietice din Asia Centrală, Armenia și Georgia sunt mai importante pentru Rusia. „Aceste țări sunt ținte mai ușoare. Pe de o parte, Rusia vrea să țină țările baltice sub aripa sa, dar, pe de altă parte, înțelege că acestea sunt țările cele mai de succes dintre fostele republici sovietice”, explică Andzans. De asemenea, războiul din Ucraina a fost contraproductiv pentru Rusia, iar populația locală din țările baltice sprijină mai puțin Moscova decât în ​​alte țări.

„Nu am fost niciodată o prioritate pentru Rusia. Suntem folositori să arătăm Europei că ei [Europa] sunt ipocriți pentru că în Estonia și Letonia rușii sunt asupriți [deci Europa nu are dreptul să dea vina pe Rusia pentru încălcarea drepturilor omului]”, spune Kudors.

Ambii experți notează că, în urma invaziei Ucrainei, Rusia a realizat exact opusul a ceea ce și-a dorit conform documentelor scurse: Letonia a refuzat gazul rusesc, poliția și serviciile de informații au devenit mai puțin tolerante cu activitățile pro-Kremlin, iar țara a finalizat tranziția către predarea în școli numai în limba letonă. Andis Kudors subliniază importanța acesteia din urmă: „Limba nu este doar instrumentul de comunicare. În mâinile Kremlinului, devine un mijloc de dezinformare și propagandă (…) A gândi strategic înseamnă a te gândi la copii și tineri [rusofoni în Letonia], astfel încât chestiunea limbii în școli este una principală pentru securitatea națională și societatea letonă, iar limba letonă trebuie să fie baza. Nu există altă cale”, spune Kudors.

Citește mai mult AICI

Pentru mai multe informații abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata