Polonia se înarmează și își consolidează poziția în Europa și NATO. Este pregătită „vechea Europă” pentru ce va urma?
Autor: Michal Kukawski
Privind prin hublou în timp ce avionul în care mă aflam ateriza pe aeroportul Rzeszów-Jesionka în noiembrie anul trecut, mi-am adus aminte de aterizările pe aeroportul din Bagdad, în 2003. Și atunci ca și acum, peste tot vedeai echipamente militare, sisteme radar autopropulsate, vehicule de luptă ce se zăreau ascunse sub plasele de camuflaj și sisteme balistice americane care protejau spațiul aerian. Chiar și-așa, aeroportul din Bagdad nu era un spațiu sigur.
Aeroportul polonez de la granița cu Ucraina (dar și cu Belarus) este descris drept cel mai important și cel mai bine păzit loc din toată Europa – pe aici trec ajutoarele primite de Ucraina din Occident. Teritoriul Poloniei este un obiectiv strategic pentru forțele NATO, care operează aici în contextul conflictului armat ruso-ucrainean, și nu există semne că autoritățile (sau societatea poloneză) și-ar dori ca Varșovia să își suspende participarea la eforturile de sprijinire a Ucrainei.
„Viziunea noastră este clară și consecventă – Ucraina trebuie ajutată, iar noi facem acest lucru. Așa cum am făcut-o și înainte ca Ucraina să fie invadată, și așa cum vom continua s-o facem. Știm cu toții foarte bine că există țări foarte implicate în procesul de sprijin și state care ajută doar simbolic, sau poate chiar unele care se prefac că ajută Ucraina. Scopul nostru este să convingem și să arătăm lumii că doar sprijinul real, efectiv contează. Altfel, ne vom confrunta cu un scenariu sumbru. (…) Obiectivul nostru este să sprijinim Ucraina și să convingem Aliații noștri că acest sprijin este firesc” – a declarat Mariusz Błaszczak, vice-premier și ministru al apărării, pe 19 ianuarie la finalul unei videoconferințe la care au participat miniștrii de externe ai țărilor care sprijină Ucraina.
Polonia nu este doar în prima linie a țărilor care furnizează echipamente Kievului, ci și cere crearea unei coaliții împotriva Rusiei
Ministrul polonez al Apărării probabil că se referea la Germania (o țintă favorită a extremei drepte poloneze care contestă structurile UE) atunci când vorbea despre țările care ajută Kievul doar la nivel „simbolic”. Germania a tergiversat câteva săptămâni luarea unei decizii de a trimite în Ucraina tancuri Leopard 2 sau de a le permite altor țări europene care au astfel de tancuri, inclusiv Polonia, să le re-exporte către Kiev. Guvernul condus de Mateusz Morawiecki se laudă încă de când Rusia a invadat Ucraina la scară largă că Polonia se numără printre țările care au sprijinit cel mai mult armata ucraineană. Potrivit datelor furnizate de serviciul de monitorizare (Ukraine Support Tracker) al Institutului Kiel pentru Economie Globală, între 24 februarie – 20 noiembrie 2022, Polonia într-adevăr s-a situat pe locul patru la capitolul armament donat țării vecine, valoarea totală fiind de 1,82 miliarde de euro. De departe, Statele Unite ale Americii au fost cel mai mare donator de tehnică militară, în valoare de 22 de miliarde de euro, fiind urmate de Marea Britanie cu 4,13 miliarde. Al treilea cel mai mare donator a fost Germania – 2,34 miliarde. În contrast, Uniunea Europeană a furnizat echipamente militare în valoare de 3,1 miliarde de euro.
Declarațiile sunt una, însă sprijinul efectiv este cu totul altceva. Chiar și în această privință, este greu să arăți cu degetul Polonia și s-o acuzi de neajunsuri și tergiversări – țara a livrat toate armele promise și a făcut acest lucru rapid și eficient. Varșovia a sprijinit Kievul prin transporturi de tehnică militară chiar și înainte de începerea războiului. În primul an de la invadarea Ucrainei, Polonia a trimis Ucrainei peste 300 de tancuri sovietice T-72 și tancuri PT-91 modernizate. Era pregătită să trimită și avioanele de vânătoare MiG-29 din dotarea forțelor aeriene poloneze, însă nu a primit acordul în această privință din partea Aliaților. Pe câmpul de luptă din Ucraina sunt deja folosite echipamentele poloneze de ultimă generație: sistemele portabile anti-rachetă Piorun, obuzierele autopropulsate de 155mm Krab, dronele kamikaze Warmate și puștile automate Grot reprezintă doar o parte din acestea.
„Am spus-o astăzi și o voi mai spune și mâine”, a declarat Błaszczak cu o zi înainte de întâlnirea Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei, care a avut loc la Ramstein în luna ianuarie. „Mă refer la propunerea președintelui Andzej Duda cu privire la disponibilitatea Poloniei de a transmite Ucrainei una din unitățile ei de tancuri Leopard 2, însă doar în cadrul unei coaliții extinse de țări. De ce este importantă această coaliție? Pentru că nicio persoană în deplinătatea facultăților mintale nu-și poate închipui că o unitate de tancuri va duce la câștigarea războiului. Ucraina are nevoie de cel puțin o brigadă de tancuri, sau poate chiar mai multe. Astfel, este necesară o coaliție de țări pentru a putea sprijini Ucraina la modul realist”.
Polonia a jucat un rol central în convingerea aliaților occidentali să dea undă verde trimiterii de tancuri în Ucraina
La mai puțin de trei săptămâni după ce Berlinul și-a dat acordul, cedând în urma presiunilor Poloniei și altor țări de a debloca furnizarea de tancuri germane către Ucraina, forțele armate ucrainene participă în prezent la un curs intensiv de pregătire pentru a putea opera tancurile Leopard. Instructajul se realizează la baza militară din Świętoszów (un oraș din vestul Poloniei aflat la granița cu Germania). Echipajele tancurilor sunt formate din membri ai unităților angrenate pe frontul de est. Cursurile intensive se desfășoară timp de 10 ore în fiecare zi, înclusiv în weekend, potrivit armatei poloneze. Având în vedere că se prefigurează deja o operațiune rusă de amploare în estul Ucrainei, instructorii polonezi spun că au comprimat cursul de operare și întreținere a tancurilor (care de obicei durează un an) pentru un interval de câteva luni. Unul din instructorii polonezi, plutonier major Krzysztof Sieradzki, spune că ucrainenii sunt atât de motivați să termine rapid acest curs, încât instructorii „trebuie să îi tempereze și să le transmită informația în doze mici”.
Citește articolul integral pe Veridica.ro