Pune Vestul frână Ucrainei?
Autor: Roman Goncharenko (DW)
Crește presiunea asupra cancelarului Scholz pentru a livra Ucrainei rachete de croazieră Taurus. Vestul ezită în continuare dar Kievul are urgentă nevoie de arme pentru a se apăra de Rusia.
După bombardarea masivă a orașelor ucrainene de către Rusia, la începutul anului, au apărut noi apeluri în Germania pentru dotarea Kievului cu rachete de croazieră Taurus. Vineri, președinta comisiei de apărare a Bundestagului, liberala Marie-Agnes Strack-Zimmermann, a declarat pentru ziarul Rheinische Post că ”Germania trebuie să le livreze în sfârșit pentru a întrerupe liniile de aprovizionare rusești”. Politiciana FDP se referea chiar la rachetele de croazieră Taurus cu rază medie de acțiune.
Un purtător de cuvânt al Guvernului federal a reluat, miercuri, poziția oficială în acest sens: cancelarul Olaf Scholz respinge livrarea pe motiv că așa ceva ar crește riscul de ”escaladare” și implicarea Germaniei în război. Cu o rază de acțiune de până la 500 de kilometri, rachetele Taurus ar putea fi folosite împotriva unor ținte de pe teritoriul Rusiei. Kievul promite că nu va face așa ceva.
Așteaptă Berlinul un prim pas de la Washington?
În prezent, armele cu cea mai lungă rază de acțiune de care dispune Ucraina (în jur de 250 de kilometri) vin din Regatul Unit și Franța, începând din primăvara anului 2023. Cu aceste rachete, numite Storm Shadow în engleză și Scalp EG în franceză, Kievul ar putea ataca ținte din spatele frontului, în teritoriile ocupate din Donbas și Crimeea. Atunci când le-au primit, ucrainenii au fost condiționați să nu le folosească pentru a bombarda niciun teritoriu rusesc recunoscut internațional. Este una din criteriile de livrare pentru toate armele furnizate de Occident Ucrainei. Dar se pare că acest angajament nu este suficient pentru Berlin.
În urmă cu un an, când s-a pus problema de a furniza Ucrainei tancuri de luptă moderne, situația a evoluat similar. Și atunci, Germania a fost de acord numai după ce Washingtonul a făcut-o. Lange spune, într-o discuție cu DW, că speră ca o asemenea decizie să fie luată ”în curând” și pentru armele cu rază medie de acțiune, atât la Berlin cât și la Washington.
Una dintre caracteristicile rachetelor Taurus este că pot distruge buncăre și poduri. O țintă probabilă, cu o mare importanță strategică, ar fi podul de peste Strâmtoarea Kerci, care leagă Rusia continentală de Crimeea. Până acum, forțele armate ucrainene nu l-au atacat cu arme occidentale, deși o mare parte a structurii se află pe teritoriul care aparține oficial Kievului.
Încă de la începutul invaziei rusești, Occidentul a stipulat că armele sale nu pot fi folosite pentru a ataca teritoriul recunoscut la nivel internațional al Rusiei. Kievul a fost întotdeauna de acord cu acest lucru și s-a ținut de cuvânt până acum: fie că a fost vorba despre atacurile cu drone asupra Moscovei (pentru care Kievul nu și-a revendicat oficial responsabilitatea niciodată), fie despre cele asupra navelor rusești din Novorossiisk – Ucraina a folosit de fiecare dată propriile capacități militare. La fel și în atacurile asupra țintelor din orașul rusesc Belgorod, de la începutul anului,
Citește mai mult AICI