Pe parcursului anului 2025, Kremlinul a recurs la mai multe manipulări promovate în spațiul public, pentru a îndepărta moldovenii de ideea apropierii de NATO și aderării UE. Conform unui raport al Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a dezinformării, unul dintre obiectivele Moscovei a fost subminarea politicii externe și eforturilor de consolidare a apărării naționale.
Potrivit documentului, apropierea de Uniunea Europeană, cooperarea cu NATO, modernizarea armatei și parteneriatele de securitate au fost prezentat drept pași care ar însemna militarizarea Moldovei, renunțarea la neutralitate și atragerea în război. Unul dintre narative este că în țară se va implementa „scenariul Ucraina”, fiind promovată ideea că războiul este inevitabil, dacă autoritățile de la Chișinău continua își traseze un parcurs pro-occidental pentru stat.
Primăvara și va, printre ideile inoculate populației erau „stat capturat de Bruxelles”, colonizare economică, control extern asupra instituțiilor și marginalizarea regiunilor. Astfel, s-a încercat crearea percepției că nu mai există autonomie, putere de decizie și că, în context, relația cu Occidentul trebuie respinsă în favoarea reapropierii de Federația Rusă.
Deși nu aveau argumente pertinente, ideile precum că deciziile de la Chișinău de fapt ar fi luate la Washington, Paris, București sau Bruxelles. Apropierea de UE era prezentată drept pierdere a controlului asupra economiei, energiei, justiției, mass-media și direcției politicii externe
În luna august 2025, a apărut proiectul „Apără credința” a organizației „Ador Orașul Meu”, prezentată drept inițiativă de asistență juridică pentru clericii Mitropoliei Moldovei. Concomitent, au fost aduși avocați străini precum Gonzalo Boye și William Julie, care s-au ocupat de apărarea Evgheniei Guțul și au creat impresia că există încălcări grave a drepturilor, transmițând rapoarte organizațiilor internaționale.
Actorii pro-ruși au exploatat subiecte precum creșterea prețurilor la facturi și ineficiența serviciilor publice. Toamna și iarna au apărut campanii orientate spre localități cu nivel de viață scăzut, în special sate, dar și spre publicul religios. Pentru a promova narativele, erau utilizate Facebook și Instagram, iar mesajele se adaptau în funcție de vârstă, identitate și vulnerabilitatea socială a publicului potențial, precizează specialiștii Centrului.