Raportul CSIS: cronologia răspândirii mercenarilor militari ruși în lume, după 2014
Centrul American pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) a dezvăluit cronologia răspândirii companiilor militare private ruse, în lume, din 2014. Noul raport al organizației este publicat pe site-ul oficial.
Astfel, potrivit hărții, în 2014 mercenarii ruși au apărut în Ucraina, Senegal, Republica Democrată Congo și Sri Lanka. Din 2015, aceștia sunt prezenți în Eswatini, Libia și Siria, iar din 2016 – în Azerbaidjan, Serbia și Indonezia.
Din 2017, luptători ai companiilor militare private rusești sunt implicați în Tadjikistan, Irak, Egipt, Sudan, Sudanul de Sud, Ciad și Venezuela. În 2018, mercenari au sosit în Afganistan, Yemen, Africa de Sud, Botswana, Republica Centrafricană, Burundi, Mozambic, Guineea-Bissau, precum și în Madagascar și Comore.
În 2019, serviciile militare rusești au fost implicate în Mali, Nigeria și Republica Congo, iar în 2020 – Guineea Ecuatorială.
Rusia a fost acuzată în mod repetat că și-a folosit mercenarii în diferite țări. În special, este vorba despre despre compania privată militară Wagner care este asociată cu omul de afaceri din Sankt Petersburg Yevghenii Prigozhin. Se crede că mercenarii săi furnizează servicii de securitate în mai multe țări africane. Potrivit unor rapoarte, aceștia au luat parte de asemenea la luptele din Donbass, Siria și au mers în Sudan pentru a-l sprijini pe președintele Omar al-Bashir.
Companiile militare private joacă un rol cheie în îndeplinirea obiectivelor politice ale Moscovei și în promovarea intereselor de securitate națională ale Rusiei în întreaga lume. Chiar dacă companiile militare private sunt oficial ilegale în conformitate cu articolul 13.5 a Constituției Federației Ruse, acest lucru nu îi împiedică pe oamenii apropiații președintelului rus să coordoneze cu grupurile de mercenari militari angajați.
Potrivit aceluiași raport, acestea oferă Kremlinului instrumentele necesare pentru a extinde influența rusă în întreaga lume. Cu ajutorul acestor grupuri, Moscova poate sprijini partenerii de stat și non-statali, poate extrage resurse, influența liderii străini și se poate angaja în alte activități menite să rezolve obiectivele de politică externă ale Rusiei.