Războiul cu Rusia pune sub presiune democrația ucraineană
Editorial de Marin Gherman
Invazia la scară largă a Rusiei asupra Ucrainei și decretarea legii marțiale la Kiev au întrerupt ciclurile electorale tradiționale, iar alegerile parlamentare și prezidențiale au fost amânate pentru o viitoare perioadă de pace.
Amânarea alegerilor este folosită propaganda rusă pentru a pune sub semnul întrebării legitimitatea lui Volodomir Zelenski și a diviza societatea ucraineană din interior. Deocamdată, majoritatea ucrainenilor sunt de acord cu amânarea alegerilor, dar numărul lor este în scădere și au început să se audă tot mai tare voci critice la adresa lui Volodmiri Zelenski.
Majoritatea ucrainenilor sunt de acord cu amânarea alegerilor din cauza războiului, dar nu pe termen nedefinit. Zelenski, acuzat de tendințe autoritare
În ciuda multiplelor explicații ale autorităților ucrainene privind imposibilitatea desfășurării alegerilor locale, parlamentare sau prezidențiale din cauza invaziei la scară largă a Rusiei, acest subiect creează anumite disensiuni în interiorul societății. Clivajele interne nu sunt generate de dorința ucrainenilor de a participa, în plin război cu Rusia, la un scrutin, ci de frica față de eventualele tendințe antidemocratice, cauzate de absența unei rotații la guvernare. Acest lucru explică, de fapt, de ce Volodimir Zelenski a recurs la o serie de remanieri în guvern, imitând rotația electorală, imposibilă în perioada războiului. Spre deosebire de Rusia și Belarus, conduse de aceiași lideri politici mai multe decenii la rând, din 1991 și până acum ucrainenii au ales cinci președinți, iar pe unul dintre aceștia, Viktor Ianukovici, l-au făcut să fugă din țară în perioada Euromaidanului pentru poziția sa prorusă și antieuropeană.
Ucrainenii înțeleg că alegerile nu pot avea loc pe timp de război. Potrivit sondajelor, 67% dintre ucraineni se pronunță împotriva desfășurării alegerilor în perioada războiului, considerând că apărarea statului este prioritară acum. Acest procent este însă în scădere – în octombrie 2023, numărul ucrainenilor care nu erau de acord cu ideea de a desfășura alegeri în plin război cu Rusia era de 81%. Sondajul realizat de Institutul Internațional de Sociologie de la Kiev în februarie a.c. arată că a crescut numărul respondenților care susțin că la un moment dat vor fi necesare alegeri în ciuda acțiunilor militare. Deocamdată, majoritatea „anti-alegeri” se subțiază de la o lună la alta, dar continuă să fie o majoritate.
Există anumite îngrijorări privind viitorul democrației și al statului de drept după încheierea războiului, iar unii politicieni s-au plâns de creșterea tendințelor antidemocratice în Ucraina. De exemplu primarul orașului Kiev, fost pugilist Vitali Kliciko, l-a acuzat pe președintele Volodimir Zelenski în decembrie 2023 că distruge democrația ucraineană. „La un moment dat nu ne vom deosebi cu nimic de Rusia, unde totul depinde de moftul unei singure persoane”, a declarat Kliciko, menționând presiunile exercitate de autoritățile centrale asupra consiliilor locale. Au existat și alte declarații ale unor primari sau lideri locali, care constatau concentrarea excesivă a puterii în mâinile lui Zelenski. În contextul amânării alegerilor din cauza războiului, a devenit mult mai vizibil clivajul elite locale – elite naționale, care își dispută resurse limitate.
Propaganda rusă îl acuză pe Zelenski că nu caută pace și nu vrea alegeri pentru a rămâne la putere
Subiectul alegerilor amânate pe o perioadă nedeterminată este folosit de organele guvernamentale de presă din Rusia pentru a convinge publicul din spațiul ex-sovietic, dar și din Occident, că președintele Volodimir Zelenski va rămâne la putere mulți ani înainte. De aceea, potrivit propagandei pro-Kremlin, războiul din Ucraina este în interesul elitelor ucrainene care se îmbogățesc și vor guverna în continuare, profitând de legea marțială care interzice alegerile.
Presa rusă îl acuză pe Zelenski că a refuzat să negocieze o pace cu Rusia, ceea ce i-ar fi permis să „nu-și ucidă poporul” și să organizeze alegeri. În același timp, unii editorialiști ruși scriu că liderul de la Kiev se teme de alegeri, știind că poporul nu îl va mai susține în contextul unor mari nemulțumiri în armată față de elitele politice de la Kiev, acuzate de „manifestări neonaziste”.
În realitate, Volodimir Zelenski continuă să fie un președinte sprijinit de ucraineni, în ciuda descreșterii în sondaje, comparativ cu anul 2022. Pierderile societății, ale elitei politice și economice ucrainene în urma războiului sunt enorme. Infrastructura este distrusă, datoriile statului cresc, iar majoritatea cheltuielilor sociale depind de împrumuturile externe. Potențialul economic al statului este din ce în ce mai mic. Au fost distruse sau afectate serios marile uzine, rafinării, întreprinderi și infrastructura civilă. Presa rusă pune între paranteze intervenția militară a Kremlinului și crimele de război comise de Moscova, acuzându-l pe Zelenski de toate problemele ucrainenilor, de parcă nici nu ar avea loc un război în Ucraina.
Citește mai mult AICI