Editorial de Corneliu Rusnac
Guvernarea spune că referendumul privind aderarea la UE va arăta clar opțiunile populației. Unii văd însă în consultarea din toamnă o manevră electorală care s-ar putea întoarce împotriva inițiatorilor.
Maia Sandu, anunță referendumul și o nouă candidatură în alegerile prezidențiale. Parlamentul schimbă Codul Electoral pentru a putea fi organizate simultan
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și-a anunțat, la sfârșitul anului trecut, intenția de a organiza un referendum cu privire la integrarea europeană a țării. Referendumul ar urma să aibă loc în toamna acestui an. Inițiativa a fost lansată pe fundalul deciziei Consiliului European din 14 decembrie 2023 de a deschide negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova.
„După 3 ani de mandat, am reușit să menținem pacea acasă, să întărim independența țării, să avem o guvernare alături de oameni și să deschidem negocierile pentru aderarea Moldovei la Uniunea Europeană. Viitorul nostru este în familia europeană și este necesar să spunem clar – toată țara – ce drum alegem pentru Moldova. Solicit Parlamentului să inițieze organizarea unui referendum la toamnă, la care vocea cetățenilor să fie hotărâtoare”, afirma Maia Sandu într-o declarație din 24 decembrie 2023.
În aceeași declarație, președintele Sandu și-a anunțat și intenția de a candida pentru un nou mandat prezidențial la scrutinul care va avea loc, de asemenea, la toamnă.
În momentul în care Maia Sandu i-a cerut Legislativului de la Chișinău să organizeze referendumul pe problema aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, legislația moldovenească interzicea organizarea unor referendumuri concomitent cu alegeri de orice fel. Patru zile mai târziu însă, pe 28 decembrie, Parlamentul, controlat de Partidul Acțiune și Solidaritate, fondat de Maia Sandu, a modificat Codul Electoral astfel încât referendumurile naționale să poată fi organizate în aceeași zi cu alegerile parlamentare, prezidențiale sau locale. Probabil că referendumul pe problema integrării europene ar urma să aibă loc concomitent cu alegerile prezidențiale.
Potrivit președintelui Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, referendumul va pune capăt speculațiilor cu privire la opțiunea geopolitică a cetățenilor Republicii Moldova.
„Această propunere de organizare a unui referendum a existat și anterior din partea reprezentanților opoziției. /…/ Cred că acest exercițiu va pune punct speculațiilor dacă vor sau nu moldovenii în Uniunea Europeană. Am convingerea că moldovenii își doresc să fie parte a acestei familii europene, a unui spațiu al păcii și bunăstării. Este o piață de 500 de milioane de consumatori, reguli clare, nimeni nu te șantajează că nu-i place vinul sau mărul tău”, a spus Igor Grosu, făcând aluzie la embargourile impuse anterior de către Rusia la vinurile și fructele moldovenești.
Analiști: referendumul, o manevră tactică prin care sunt vizate alegerile. Ce riscă inițiatorii
Analistul politic Anatol Țăranu consideră că inițiativa cu privire la organizarea, în condițiile actuale, a unui referendum pentru integrarea în Uniunea Europeană este „un pas făcut cu stângul”:
„Inițierea unui referendum constituțional pro-Europa într-un stat cu o populație sărăcită, în care sunt puternice nostalgiile după trecutul sovietic, iar minoritățile naționale nu se integrează în comunitatea culturală a majoritarilor a luat prin surprindere multă lume. Este cunoscut că numeroșii nostalgici sovietici sunt electoratul captiv al partidelor pro-ruse și antieuropene din Republica Moldova. Anume aceste forțe politice se specializează în instrumentalizarea frustrărilor și fricilor electorilor moldoveni provocate de sărăcie și nesiguranță în ziua de mâine, le cultivă ignoranța și antioccidentalismul în diverse modificări. Susținut material, politic și informațional de Moscova acest soi de politicieni moldoveni vor folosi la maximum oportunitatea referendumului pentru a promova agenda sa politică, având ca scop major compromiterea cursului european de dezvoltare al Republicii Moldova”, este de părere Anatol Țăranu.
Analistul a atras atenția și că inițiativa ar putea avea un efect contrar celui propus și să ducă la demobilizarea electoratului pro-european dacă acestuia i se va părea că referendumul a fost organizat, de fapt, pentru a promova interesele electorale ale PAS. Într-un astfel de scenariu, nu este exclus ca majoritatea celor care se vor duce la vot să opteze pentru „nu”.
Comentatorul politic Ion Tăbârță observă că și opoziția – atât socialiștii, cât și oligarhul fugar Ilan Șor, suspectat de implicare într-un plan rusesc de a răsturna puterea de la Chișinău – a cerut organizarea unui referendum privind aderarea la Uniunea Europeană. Aceste solicitări pe care le menționează Ion Tăbârță pleacă de la teza, promovată de propaganda rusă și pro-rusă, că moldovenii nu și-ar dori, de fapt, integrarea europeană și preferă o apropiere de Rusia, așa-numitul „vector estic”.
Ion Tăbârță avertizează că referendumul prezintă riscuri și se poate întoarce împotriva inițiatorilor:
„Dacă cei care vor veni la acest referendum vor vota favorabil, vor fi pro, atunci partida proeuropeană, forțele europene din Republica Moldova, vor oferi un argument serios stângii contestatare a parcursului european care încearcă să spună că majoritatea populației nu și-ar fi dorit un parcurs european. Pe de altă parte, există anumite riscuri, dacă privim la referendumurile din trecut, care nu au avut succes. Un eventual vot negativ, practic, ar face inutile toate discuțiile despre parcursul european al Republicii Moldova. Ce facem? Începem negocierile de aderare, dar, totodată, avem un vot negativ al populației. De regulă, astfel de exerciții au fost realizate în majoritatea statelor care au aderat la Uniunea Europeană, iar acest lucru se făcea la momentul apropiat aderării, după un parcurs de negocieri când cursul european aducea rezultate simțite, palpabile pentru aceste societăți. Acum vom vedea. Este o inițiativă care poate aduce riscuri și costuri politice. Șansa de reușită a referendumului crește dacă va avea loc în același timp cu alegerile prezidențiale. Dacă ar fi un referendum separat, atunci ar crește foarte mult riscul nereușitei lui, printr-o prezență slabă, cum a fost în anul 2010 când aveam problema legată de alegerea șefului statului…”.
Citește editorialul integral pe veridica.ro